Agromalim a pus pariu pe „produsul tradiţional” românesc

De Adriana Barbu
Reactualizat la:
Agromalim a pus pariu pe „produsul tradiţional” românesc
© Conferință FNGAL pe tema produselor tradiționale și certificarea lor Foto: A.B.
Conferinţa FNGAL privind implementarea strategiilor de dezvoltare locală „Scheme de calitate” a scos în evidenţă importanța protejării produselor tradiţionale.

Salamul de Sibiu, telemeaua de Sibiu, cârnații de Pleșcoi, brânza de Ibănești, salata de icre de știucă de Tulcea. Câteva dintre produsele cu care România se poate mândri în Occident. Câteva dintre produsele care se bucură de siguranța calității, care nu pot fi copiate și nici produse decât de cei care s-au certificat în acest sens. O procedură grea dar care garantează că avem de a face cu produse de calitate superioară, realizate după metode tradiţionale, de producătorii originali. Produse pentru care se pot primi chiar şi câteva milioane de euro special pentru promovarea lor în occident, aşa cum este cazul celor care scot pe piaţă salamul de Sibiu şi care au primit, tocmai pentru faptul că au aplicat pe scheme de calitate, două milioane de euro pentru marketing în Uniunea Europeană.

Acestea au fost doar câteva dintre subiectele grele dar extrem de interesante abordate vineri de dimineaţă la Agromalim, în cadrul conferinţei Federaţiei Naționale a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL) România, care a avut ca temă „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală «Scheme de calitate»”.

Calitatea produselor tradiţionale

O conferinţă la care au luat parte agricultori din mai multe judeţe, grupurile de acţiune locală din Arad şi din zona de vest a ţării, dar şi Ionuţ Nica, reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Direcţia Generală de Politici Agricole şi Industrie Alimentară, dar și Cornel Bercaru, reprezentant CERTIND (organism de certificare).
S-a discutat aplicat despre sistemele de calitate, despre certificarea geografică, despre produsele agricole şi alimentare certificate ecologic, despre cele trei variante pentru care produsele româneşti tradiţionale pot opta pentru a deveni adevărate produse de calitate chiar şi la nivel european (domeniu de origine protejată, specialitate tradiţională garantată, indicaţie geografică protejată).
Discuțiile au făcut mereu referire la produsele care au urmat această cale a certificatelor de calitate, despre cum s-au adunat producătorii și ce căi au urmat pentru a scoate pe piață produsul de calitate recunoscută Salamul de Sibiu, sau brânza de Ibănești.

Legislaţie şi documentaţie

S-a punctat și faptul că, la acest moment, se are în vedere la nivel european schimbarea legislației europene privind aceste produse pentru a le garanta o și mai mare protecție, pentru a crea o şi mai mare siguranţă în rândul consumatorilor, pentru a garanta şi mai mult originea și originalitatea acestor produse. S-au punctat pe scurt și etapele naționale de înregistrare a acestor produse tradiționale, potențialul pe care îl are România în acest domeniu, creşterea exponenţială a produselor cu indicaţie geografică, problemele de asociere care există încă în România pe acest domeniu (încrederea lasă încă de dorit la nivel de afaceri aici) etc.
Am aflat tot din cadrul conferinței FNGAL care sunt logo-urile care garantează cu adevărat calitatea produselor și pe care le întâlnești doar pe produsele care beneficiază de certificate de calitate, unde vor găsi toți cei interesați să-și certifice produsele pașii care trebuie făcuți, care sunt acțiunile pe care reprezentanții GAL-urilor din Arad le-au făcut până acum în acest domeniu extrem de important, neajunsurile de care s-au lovit.
La final de conferință, discuțiile au devenit extrem de aplicate, cu întrebări și răspunsuri clare atât de o parte (ministerul și reprezentantul CERTIND), cât și de cealaltă (producătorii locali și GAL-urile). După conferință, toți participanții și-au reluat locurile lor în cadrul Agromalim, unde își fac cunoscute ofertele lor pe parcursul a patru zile.

Pita noastră de Pecica

Printre miile de produse de la Agromalim, de la animale la mega-utilaje agricole, la pesticide și ierbicide, pita de Pecica le trăgea cu ochiul tuturor, tronând pe mesele de la intrarea în Pavilionul C. Pită care deşi nu se numără printre produsele atestate tradiţional în judeţul nostru (avem doar trei astfel de produse: plăcinta întinsă de Turnu, mnere de prune de Aldești şi cașcavalul Sofica) se numără cu siguranţă printre puţinele care ar putea deveni un brand internaţional şi un produs de calitate cu toate atestările de care are nevoie.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !