Albe şi negre. Ipocrizia, viciul care nu poate fi acceptat

De Daniel Scridon
Albe şi negre. Ipocrizia, viciul care nu poate fi acceptat
Departe gândul de a ridica în slăvi activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Instituţie care a provocat frisoane multora dintre cei care se credeau intangibili.

Fie ei, politicieni, oameni de afaceri sau reprezentanţi ai diferitelor structuri (de)militarizate din România. DNA a avut şi, poate, mai are uscăciunile ei. Procurori cocoşaţi, care ne-au prezentat un spectacol al cătuşelor de prost gust, cu victime colaterale şi abuzuri condamnabile. De aici însă şi până la eticheta de „stat paralel”, e o cale prea lungă. E urletul de disperare al unor politicieni, care nu mai pot dormi liniştiţi, uitându-se în urmă. Şi cărora le este teamă să-şi mai servească clientela politică, precum odinioară.

Unul dintre ei este actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Care nu scapă nici un prilej pentru a face pe lupul moralist. ,,Dosarul deschis cu mare tam-tam, mediatizat, rostogolit, generator de oprobriu public și acuzații, pentru ca mai apoi să fie închis pe șest, fără să se comunice asta nimănui. Clasare ultrasecretă” – spune ipocritul Tăriceanu, cu referire la dosarul în care i se imputa o șpagă de un milion de euro de la Sorin Vîntu pentru a-l numi, în calitate de premier, pe ziaristul Liviu Mihaiu drept guvernator al Deltei Dunării.

„Singurii demoni cu care trebuie să luptăm sunt cei dinlăuntrul nostru” – spunea Mahatma Gandhi, părintele independenţei Indiei. Vorbe de care fostul deputat de Arad pe listele PNL, între 1990 şi 1992, ar face bine să ţină cont. Să înceteze cu ipocrizia, câtă vreme, susţinut de coaliţia PSD-ALDE împiedică, de aproape jumătate de an, activitatea procurorilor DNA. Chiar zilele trecute, juriştii din Senat au amânat, din nou, raportul pe cererea DNA privind începerea urmăririi penale pentru Călin Popescu Tăriceanu, solicitând – culmea impertinenţei – audierea procurorilor, pentru a le fi explicat dosarul. Unul care datează din 7 noiembrie 2018, procurorii susţinând că Tăriceanu ar fi primit indirect, în perioada 2007 – 2008, pe vremea când era prim-ministru, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.

În tot acest circ al tergiversării, ipocrit nevoie mare, Tăriceanu le solicită, în faţa camerelor de luat vederi, senatorilor din Comisia Juridică să urgenteze elaborarea avizului în privinţa cererii DNA de începere a urmării penale în cazul său. Motiv de a ne a aminti cuvintele autorului de citate, David Luceac: „Omul ipocrit este precum un vânzător de iluzii pentru cei neputincioşi. El trăieşte într-o lume în care el însuşi devine treptat ţinta propriei înşelăciuni”. Trist, dar adevărat!

Taguri:


0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !