ALBE ȘI NEGRE. Să nu ne temem. Să fim sinceri şi deschişi!

De Daniel Scridon
5Comentarii
ALBE ȘI NEGRE. Să nu ne temem. Să fim sinceri şi deschişi!
13 lei pe zi. Atât e, în medie, îndemnizaţia de hrană a unui bolnav internat în spitalele din România. Ceva mai consistentă, cu câţiva leuţi, e hrana unui diabetic şi a unui pacient cu arsuri. Mai mult, bolnavii primesc ceaiul direct din găleţi de tablă, iar de mâncare, uneori, nici porcii nu s-ar atinge!

32 de lei pe zi. Atât are alocat un puşcăriaş pentru hrană. De sărbători, fiecare violator, criminal ori tâlhar are dreptul la un bonus de 10 lei. Pentru suplimentarea meniului. Din care carnea nu lipseşte niciodată. Spre deosebire de spitalele româneşti, unde cina este compusă invariabil din mămăligă, macaroane, ghiveci sau conserve ieftine. Nu e de mirare, în aceste condiţii, că spitalele noastre sunt un dute-vino neîncetat, din cauza aparţinătorilor care vin de-acasă cu mâncare şi … infecţii. Altele faţă de cele pe care oricum le încasezi în orice unitate medicală de stat.

De parcă această discrepanţă „criminală” nu ar fi fost de-ajuns, între hrana unui bolnav şi a unui puşcăriaş, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a avut o propunere halucinantă: fiecare infractor să primească o despăgubire de minim 5 euro pentru fiecare zi de detenţie. Un simplu calcul arată că după cinci ani petrecuţi după gratii, puşcăriaşul ar fi plecat acasă cu aproape 10 000 euro. Despăgubiri pentru condiţiile improprii din închisorile româneşti. Numai că mărinimia guvernanţilor s-a transformat, subit, peste noapte. Din bani, în zile câştig. La fiecare lună petrecută după gratii, puşcăriaşii câştigă şase zile care le sunt scăzute din pedeapsă.

În tot acest timp, bolnavii mor pe capete în spitale. Sau, în cel mai fericit caz, intră cu o boală şi pleacă acasă cu trei. Plătesc totul: medicamente, mâncare, operaţii, atenţii pentru medici, asistente şi brancardieri. Lui madam Pintea, ministrul Sănătăţii, nu i-a trecut prin cap să propună despăgubiri pentru bolnavii ce îndură mizeria din spitalele româneşti.

„Nimic nu poate fi mai rău la noi în ţară decât ceea ce este la noi în ţară” – spunea sociologul belgian Victor Martin. Iar România de astăzi se mulează, din păcate, perfect pe aceste vorbe. Pe undeva, ne merităm soarta! Ar fi cazul să ţinem cont de opinia scriitorului Petre Ţuţea: „Românilor, nu vă mai alegeţi conducători care nu-şi iubesc ţara!”.

Când ne vom da seama că nu suntem suficient de înţelepţi şi că întotdeauna mai avem câte ceva de învăţat, chiar şi să ne alegem oamenii care să ne reprezinte interesele, vom putea să visăm frumos. Să nu ne mai temem…



5Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor