Bienală internaţională de artă

Bienală internaţională de artă
Bienală internaţională de artă
ARAD – Pictură, sculptură, grafică (din Cehia, Croaţia, Japonia, România Ungaria) – la „Clio” şi Muzeul de Artă.

Ideea de exprimare euro-regională prin artă a câtorva ţări „recent sosite” în Europa merită a fi salutată, mai ales că masiva triplă expoziţie include şi doi invitaţi japonezi. Un japonez, Toshio Joshizumi, expune, la galeria „Clio”, cel puţin o revelaţie – „Mensho W”.

De remarcat faptul că repartizarea exponatelor în trei spaţii distincte: galeria „Clio”, Muzeul de Artă Arad şi Galeria naţională „Delta” nu s-a făcut pe criteriile „ierarhizării” valorice, nu a fost discriminatorie.

Iubitorul de artă poate remarca diversitatea de stiluri şi diversitatea impactului estetic în egală măsură, în fiecare dintre cele trei spaţii expoziţionale.

Bogata reprezentare, artişti şi lucrări, ar fi un adevărat handicap pentru comentatori.

Deşi este ceva timp de când a fost declarată moartea artei, timp s-avem, mai avem ce privi şi la ce reflecta. Printr-o selecţie a efectului automat, avem notate treizeci şi două de nume şi tot atâtea lucrări, dar numărul prezenţelor este mai mare.

Dar iată ce am revedea, poate, cu plăcere, în primul rând, deşi multe, multe altele ar putea fi spuse sau scrise. Un inspirat „Rondo” sau despre mişcarea browniană a notelor muzicale propune la „Clio” Yica Tilă Dorian (România). Tot acolo, „Cariatida” lui Ion Oprescu (România) este sculptura care ritmează memoria printr-o frumoasă reiterare a „Testamentului” arghezian şi a jertfei întru creaţie, inclusă în mitul fundamental cântat de o legendă – baladă balcanică de pe Argeş.

Trckova Sarka (Cehia), în „Swan”, ne înfăţişează lebedele vechiului sau noului nostru romantism.

„Ambalaj pentru suflet”, o lucrare la zi, reflexie teribilă cu trunghi afectiv, oferă Suzana Fântănariu (România). Şi iarăşi muzica, de data asta cea slavă, e pusă în temă de cehul Stybr Pavel, prin al său „Igor Stravinski”. În proximitate de expresie este aici valorosul artist plastic Adrian Sandu (România).

De remarcat, de asemenea la „Clio”, „Treiul” lui Iosif Stroia, „Pasărea” Aculinei Straşnei-Popa şi revelaţiunea rembrandtiana „In quarto”, de George Stoia.

Expoziţia de la Muzeul de Artă pare să atragă atenţia asupra riscului de a pierde cerul, într-o lume stressată de imediatul terestru; iar lucrarea lui Stjepan Sandrk (Croaţia) este tocmai un atare eseu despre a şti să priveşti cerul.

Tot aici ne putem întâlni cu Dana Acea (România), Fejös Miklos (Ungaria), Cristian elbus Buzueanu, un pictor român adâncit în yoga; şi o adeptă a intuiţiei, Daniela Oraviţanu.

Pictura memoriei, într-un scurt recviem, „Biserica veche”, execută Gheorghe Ilea (România). Arta indeterminării prin titlu, „Compoziţie III”, este, cum se întâmplă la atâţia artişti, şi în viziunea galactică a lui Adrian Raţa (România).

„Patimile IX” de Ioan Şulea (România), te duc cu gândul la posibila capodoperă. Borgesianul Petru Galiş, într-o „Pictură neterminată” omagiază biblioteca.

Schiţând o „Geometrie vegetală”, de ce nu o reflexie asupra vegetaţiei ca simbol, Constantin Flondor induce ideea artei ca proiect permanent.

În „Peisaj interior”, Ioana Lavinia Streinu, ilustrează lumea ca proiecţie a vieţii interioare situate între lumină şi întuneric.

Multe dintre fantasmele omului actual, contemporaneitatea unor mituri şi simboluri, permanenţele condiţiei umane, ironia, meditaţia asupra artei sau, pur şi simplu arta ca joc, iată câteva dintre temele celor de mai sus. Despre expoziţia de la „Delta” – într-un eventual text viitor.

Citat: „Din găzduirea acestei ample bienale, Aradul şi-a făcut desigur, dincolo de realizările organizatorilor, cel puţin o onoare” (M. Petre)

V.F.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !