Bucuria Învierii Domnului

Bucuria Învierii Domnului
ARAD – Din Pastorala la Invierea Domnului ce va fi citită, în ziua de Paşti, în bisericile greco-catolice din Episcopie. pastorala Alexandru

După perioada Postului Mare în care am meditat mai mult despre Patimile şi moartea Mântuitorului, având şi noi în suflet şi în minte cuvintele evanghelistului Ioan care ne spune: „Vor privi la cel pe care l-au străpuns”(Ioan 19,37), acum ne bucurăm şi noi cu întreaga creştinătate de Învierea Domnului nostru Isus Cristos. Iubirea faţă de cei dragi ai noştri nu se stinge nici după moartea lor şi astfel, în ciuda faptului că Mântuitorul a fost crucificat şi a murit pe Golgota răstignit pe Cruce, apostolii şi femeile mironosiţe se reîntorc la mormântul Celui care le-a predicat despre venirea Împărăţiei lui Dumnezeu în lume, al Celui care ne-a iubit şi ne iubeşte mereu, Care şi-a dat viaţa ca preţ al răscumpărării neamului omenesc.

Surpriza Mariei din Magdala, a lui Simon Petru şi a celuilalt apostol este mare în momentul în care văd mormântul fără piatra de la intrare şi înăuntru „giulgiurile pe jos, iar năframa care fusese pe capul lui, nu era aşezată împreună cu giulgiurile, ci împăturită la o parte, în alt loc” (cf. Ioan 20,6-8). Care este reacţia faţă de acest mormânt gol? Celălalt discipol care sosise primul la mormânt „a văzut şi a crezut” (Ioan 20,8). În faţa evidenţei că Mântuitorul nu mai este în mormânt facem şi noi acelaşi lucru ca şi „celălalt discipol?” Credem şi noi ca şi el sau ne lăsăm seduşi de propaganda celor care neagă aceste adevăruri?

Maria din Magdala nu înţelege la început de ce mormântul este gol şi reacţia ei este cea a lacrimilor, reacţie pe care o avem şi noi de câte ori nu înţelegem planul Lui Dumnezeu în viaţa noastră. Mântuitorul vine şi o întreabă: „Pe cine cauţi?” (Ioan 20,15) dar o şi strigă pe nume, semn al chemării pe care Dumnezeu ne-o adresează de atâtea ori în viaţă. Maria din Magdala este chemată pe nume pentru a recunoaşte Învierea, pentru a şti că în faţa ei se află Cel pe care moartea nu poate să-L învingă. Mai mult chiar, Maria din Magdala devine prima mesageră a Învierii către discipoli: „Du-te însă la fraţii mei şi spune-le că mă urc la Tatăl meu şi Tatăl vostru, Dumnezeul meu şi Dumnezeul vostru”.

Aceste zile de sărbătoare să fie pentru toţi zile de bucurie, indiferent de dificultăţile momentului, pentru că Învierea Domnului reprezintă speranţa noastră, forţa noastră, credinţa noastră.

Să fim şi noi ca Maria din Magdala, purtători ai mesajului Învierii chiar şi în mijlocul unei lumi ce doreşte să pună în dubiu fundamentele credinţei noastre.

În acelaşi timp să rămânem fideli Bisericii noastre care rămâne în primul rând simbol al unităţii creştine, martirii şi mărturisitorii noştri dându-şi viaţa pentru unitate.

Fie ca Sfânta Fecioară Maria, Mama Mântuitorului şi a noastră, a tuturor, să ne ajute să trăim cu adevărat aceste momente de bucurie alături de Biserică şi de toţi cei dragi ai noştri.

Ca un adevărat părinte sufletesc doresc să vă asigur de rugăciunile mele, să vă dau binecuvântarea mea arhierească şi să vă urez tuturor din inimă: ,,Sărbători fericite”.

 

Cristos a înviat !

 

Alexandru

Episcop de Lugoj






0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !