Clujenii au sarbatorit cu Grimus si Mandinga castigarea titlului de Capitala Europeana a Tineretului 2015

Reactualizat la:
Clujenii au sarbatorit cu Grimus si Mandinga castigarea titlului de Capitala Europeana a Tineretului 2015
Peste 1000 de clujeni, majoritatea studenţi, au participat duminică seara în Piaţa Unirii la concertele formaţiilor Grimus şi Mandinga, eveniment organizat de Primăria municipiului Cluj-Napoca ca urmare a desemnării oraşului Capitală Europeană a Tineretului 2015. În pauza dintre cele două concerte primarul Emil Boc a urcat pe scenă unde a arătat publicului certificatul care atestă câştigarea titlului.

„Sperăm să arătăm Europei că acest oraş trăieşte şi respiră prin tineri. Pentru tineri le urez să fie în continuare la fel de creativi şi inventivi şi să vină în acest oraş pentru că au unde să înveţe, unde să muncească şi unde să se distreze. Vreau să ştiţi că acest proiect n-ar fi reuşit să câştige dacă în spatele lui nu ar fi lucrat o echipă formidabilă. Primarul Radu Moisin a semnat candidatura municipiului pentru a participa în competiţie. După 2015, Clujul va rămâne pentru totdeauna un reper pe harta Europei”, a declarat Emil Boc.

„Acest premiu venind în Cluj nu face altceva decât să ne dea speranţă. Să nu uităm că este important să visăm. Pentru mulţi dintre cei care au lucrat la acest proiect la început a fost un vis, apoi a devenit proiect. Cluj-Napoca este inima Transilvaniei”, a precizat Florin Moroşanu, unul dintre directorii Asociaţiei Cluj – Capitală Europeană a Tineretului.

În noaptea de 24 spre 25 noiembrie, la Maribor, Slovenia, oraşul care a fost desemnat drept Capitala Europeană de Tineret a anului 2013, a avut loc ceremonia de anunţare a câştigătorului competiţiei internaţionale pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului în anul 2015.

“Această reuşită este paşaportul Clujului pentru competiţia de a obţine statutul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 şi arată totodată faptul că avem ce arăta Europei, că suntem un model de bune practici pentru ţările Uniunii. Prin faptul că vom fi singurul oraş – capitala europeană de tineret în anul 2015, vom obţine o extraordinară vizibilitate, existând premise ale creşterii numărului de turişti cu circa 20%” a declarat primarul Emil Boc.

“Factorul decisiv care a dus la obţinerea victoriei în acest proiect îndrăzneţ a fost suportul entuziast al populaţiei, candidatura Clujului bucurându-se de susţinere din partea românilor, dar şi a prietenilor pe care îi avem în lume” a explicat consilierul local Radu Moisin, fost primar al Clujului, cel care a aprobat înscrierea Primăriei în competiţia europeană.

Oraşul Cluj-Napoca a fost desemnat Capitala Europeană a Tineretului în 2015, datorită documentaţiei care susţine investirea în tineret pentru o dezvoltare urbană sustenabilă şi responsabilă. Cluj-Napoca a prezentat SHARE, un program puternic, clar, solid, diversificat şi interesant, se arată pe site-ul youthforum.org.

“SHARE promovează împărţirea spaţiului, a culturii, a puterii, a muncii, a bucuriei, a viziunii şi a valorilor europene comune, prin intermediul subiectelor ca avocatură, mobilitate, dialog structurat şi informaţii pentru tineri. Cu ajutorul unei focalizări pe dimensiunea europeană şi cooperarea cu universităţile, societatea civilă şi partenerii locali, Cluj-Napoca se pregăteşte să ofere consultanţă permanentă în procesele legate de problemele tinerilor”, se arată în comunicatul youthforum.org.

Farkas Andras, reprezentantul unui ONG care a câştigat proiecte cu finanţare europeană privind dezvoltarea locală şi regională, a declarat la acea vreme că titlul va fi “un bun instrument pentru promovarea imaginii municipiului Cluj-Napoca”.

“Nu pornim de la zero, există foarte multe programe pentru tineri în Cluj-Napoca. Trebuie doar o centralizare mai bună a proiectelor. Titlul de Capitală Europeană de Tineret este un instrument pentru promovarea imaginii Clujului în Europa şi oferirea de perspective tinerilor ca să trăiască la municipiu. Vom avea un portofoliu de proiecte cu activităţi de voluntariat, sportive, schimburi de experienţă, concerte, care să se deruleze în 2015, o hartă a locaţiilor neconvenţionale unde pot fi organizate aceste activităţi, cum sunt Gara CFR sau Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca”, a spus Farkas Andras.

“Această reuşită este paşaportul Clujului pentru competiţia de a obţine statutul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 şi arată totodată faptul că avem ce arăta Europei, că suntem un model de bune practici pentru ţările Uniunii. Prin faptul că vom fi singurul oraş – capitala europeană de tineret în anul 2015, vom obţine o extraordinară vizibilitate, existând premise ale creşterii numărului de turişti cu circa 20%” a declarat primarul Emil Boc.

“Factorul decisiv care a dus la obţinerea victoriei în acest proiect îndrăzneţ a fost suportul entuziast al populaţiei, candidatura Clujului bucurându-se de susţinere din partea românilor, dar şi a prietenilor pe care îi avem în lume” a explicat consilierul local Radu Moisin, fost primar al Clujului, cel care a aprobat înscrierea Primăriei în competiţia europeană.

Suportul tehnic, redactarea materialului, conceptul de promovare a Clujului drept capitală de tineret aparţin Grupului Pont, partenerul municipalităţii în acest proiect şi nucleul organizatoric pentru acest proiect comunitar amplu.

În competiţie au intrat oraşele Cluj-Napoca, Varna (Bulgania), Vilnius (Lituania) şi Ivanovo (Rusia), toate fiind creditate de specialişti cu şanse egale la titlu. Bugetul evenimentelor cuprinse în calendarul anului 2015 a se organiza sub egida Capitală Europeană de Tineret este estimat la 5,5 milioane de euro, din care o parte va fi suportat de către bugetul local, restul fiind acoperit din finanţări atrase, naţionale, europene, sau private.

În competiţia pentru anul 2015 s-au înscris 12 oraşe, însă numai 4 au intrat în selecţia finală, Clujul fiind printre acestea.

Potrivit site-ului oficial al competiţiei se precizează că “finaliştii au demonstrat programe exemplare cu viziune dinamică în diferite domenii”. Scopul competiţiei este de încuraja şi promova inovaţia şi incluziunea în activităţile de tineret. Câştigătorii devin astfel modele pentru a forma tineri cât mai implicaţi şi mai prezenţi pe scena socială europeană.

Istoricul Capitalelor de Tineret

2009 – Rotterdam, Olanda

2010 – Torino, Italia

2011 – Antwerp, Belgia

2012 – Braga, Portugalia

2013 – Maribor, Slovenia

2014 – Salonic, Grecia

2015 – Cluj-Napoca, România



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !