Creditele nu-i sperie pe aleşi

18Comentarii
Creditele nu-i sperie pe aleşi
ARAD. Raport despre averea aleşilor locali, episodul II: cum stau mai marii Aradului în relaţia cu băncile şi ce venituri şi-au declarat.

Aleşii locali din Arad nu se tem că prelungita criză economică îi va ruina. Şi-au cumpărat terenuri şi case, aşa cum am prezentat în materialul publicat acum două zile în Jurnal arădean, şi nu au manifestat nici un fel de reticenţă în a-şi face credite de milioane la bănci sau în a-şi împrumuta prietenii. Cei mai puţin avuţi au refuzat, totuşi, să se îndatoreze la bănci. Arădenii simpli ştiu de ce. Dar haideţi să vedem cum stau mai marii Aradului la capitolul depozite bancare, active financiare, plasamente, credite şi, de ce nu, venituri realizate în 2009.

Ioţcu, peste toţi

Preşedintele CJA, Nicolae Ioţcu, stă cel mai bine când vine vorba de depozite. În 2010, Ioţcu a bătut recordul la depozite în bănci, trecându-şi în cont cifra şase. Este vorba de două depozite la Volksbank (50.193,22 euro şi 213.200 lei), două depozite la Piraeus Bank (65.000 de dolari şi 50.000 de euro), un depozit la Banca Comercială Română (50.000 de euro) şi unul la Raiffeisen Bank (20.000 de lei). Mai marele judeţului s-a asigurat, astfel, că nu va mai avea probleme financiare pe viitor, putând trăi fericit doar din dobânzi.

Nu cu atâţia bani în bancă, dar extrem de generos cu prietenii s-a dovedit a fi şi prefectul Călin Bibarţ. Acesta deţine la fondul de investiţii SIF Banat Crişana 5.000 de euro, încă din anul 2002. Atât. În schimb, şi-a permis să împrumute o „persoană fizică” cu 35.000 de euro!

La capitolul generozitate şi-a făcut loc şi primarul Gheorghe Falcă, care nu are niciun depozit bancar, dar are plasamente la firmele deţinute de soţie (Pro Arhitectura şi Guinot Center SRL). Mai exact are şi acţiuni, şi împrumuturi acordate în nume personal firmelor. Falcă şi-a creditat ambele firme cu sume considerabile (moneda nefiind însă specificată în declaraţia de avere): 87.025 către Guinot Center şi 22.963 către Pro Arhitectura.

Viceprimarul Geanina Pistru e departe de cei trei aleşi prezentaţi mai sus: împreună cu soţul are un singur depozit bancar, constituit în 2008 (în valoare de 50.000 lei).

Subprefectul Levente Horvath nu stă cu nimic mai bine aici: deţine plasamente la Bursa de Valori Bucureşti, de 22.000 de lei, şi se poate lăuda, la capitolul „depozite bancare, fonduri de investiţii, inclusiv carduri de credit dacă valoarea însumată a tuturor acestora depăşeşte 5.000 de euro”, cu un… card de credit la Banca Transilvania.

Vicepreşedinţii Consiliului Judeţean, Cristian Drăgan şi Adrian Ţolea, nu au luat defel exemplul preşedintelui: nu au conturi, nici depozite în bănci şi nici plasamente financiare. Ca şi ei, viceprimarul Bognar Levente are cifra zero trecută în dreptul acestui capitol.

Datoriile, o poveste complicată

La capitolul datorii, situaţia e încurcată rău. Dacă Geanina Pistru, Cristian Drăgan şi Levente Bognar s-au ferit să aibă de-a face cu băncile când vine vorba de credite, alţii abia acum şi-au început relaţiile cu ele. Nicolae Ioţcu şi le-a încheiat, însă, rapid: şi-a plătit datoria de 70.000 de euro luată de la un prieten şi a achitat şi creditul de 61.000 de franci elveţieni. Prefectul e mai tare decât toţi aici: nu se teme câtuşi de puţin de rambursarea creditelor. Bibarţ are o datorie de 29.000 de euro la o persoană fizică, are un împrumut luat în 2007 şi scadent în 2037, dar nu a ezitat să-şi mai ia un împrumut de 40.000 de euro, tot de la o persoană fizică. Totul, după ce a împrumutat un prieten cu 35.000 de euro.

Vicepreşedintele CJA, Adrian Ţolea, a considerat că anul 2010 este numai bun pentru un credit pe perioadă lungă: a luat de la Banca Transilvania 33.500 de euro, bani pe care trebuie să-i ramburseze, cu tot cu dobândă, în următorii 25 de ani.

Horvath Levente şi Gheorghe Falcă nu şi-au mai împrospătat creditele luate în urmă cu ani buni, ci au decis doar să plătească ratele scadente. Creditul lui Horvath este unul de nevoi personale, cu ipotecă, luat de la OTP Bank, în 2007. Suma: 56.000 de euro! Falcă a rămas la creditul său ipotecar din 2005, luat de la Banc Post, în valoare de 20.000 euro, care expiră în 2025, credit din care a mai rămas de achitat 17.974 de euro.

Ioţcu, cel mai mare salariu

La capitolul venituri din activitatea derulată, sumele nu sunt impresionante în nici unul dintre cazuri. În cele mai multe, „jumătatea” e cea care ţine familia pe linia de plutire. Cel mai mare salariu dintre aleşi l-a avut, în 2009, Nicolae Ioţcu, care a câştigat din indemnizaţia de preşedinte a CJA 53.958 de lei. Soţia sa a câştigat, la rându-i, în 2009, din salariul de la SC Ralu Oil Team SRL 17.104 lei, iar din salariul de la SC DAC Beton SRL 5.048 lei.

Pe locul doi la remuneraţii pentru funcţiile ocupate se situează prefectul Bibarţ, care în 2009 a câştigat de la Direcţia Silvică şi CJA Arad (joburile anterioare fotoliului de prefect) 2.879 de lei, iar de la Instituţia Prefectului 50.922 de lei. Bibarţ îşi completează veniturile, însă, lună de lună, cu 380 de euro, bani obţinuţi din închiriatul casei. Cel mai interesant lucru din declaraţia de avere a prefectului, dincolo de împrumuturile date şi luate cu lejeritare, este salariul soţiei, Cristina Bibarţ – singura persoană dintre toate care are trecut cuvântul „confidenţial” în dreptul veniturilor obţinute ca director al Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere Curtici Arad.

Falcă ocupă locul trei, cu o indemnizaţie de primar de 51.482 lei. Veniturile sunt completate, însă, la modul serios, nu de salariul de director al soţiei (la SC Pro Arhitectura SRL – 8.734 lei), ci de dividendele din afacerile sale (230.000 lei pe parcursul anului 2009). În plus, tot soţia este cea care a primit o despăgubire pentru casa în construcţie în valoare de 50.000 de lei.

Nici Horvath Levente nu stă rău la capitolul venituri: a câştigat, în 2009, de la Prefectură 16.897 lei, iar de la Secretariatul General al Guvernului 44.954 lei. A mai primit bani de la CJA pentru calitatea sa de membru ATOP – 681 lei. Soţia are un salariu de luat în seamă: 41.949 lei de la Expert ADS.

Cristian Drăgan e cel mai tare dintre secunzii din administraţie: 55.070 din salariul de la CJA, urmat de Ţolea cu 48.132 lei şi de cei doi viceprimari, Geanina Pistru şi Bognar Levente (37.011 lei fiecare).

Copiii şi alocaţiile

Unii dintre aleşi şi-au completate veniturile cu alocaţiile destinate copiilor: 260 lei – Horvath , 504 lei – Ioţcu, 675 lei – Falcă, 1.512 lei – Ţolea.



18Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor