Cuvântul care demolează fapta

De Simion Todoca
Simion Todoca
Simion Todoca
Cea mai cumplită ticăloșie este să te cațeri pe scara socială și a puterii pe seama suferințelor îndurate ca victimă, să transformi atestatul de asuprit într-unul de lider al democrației pe care trebuie să-l asculte toată lumea și să considere sacrosancte orice decizii ale sale.

Lumea este plină de planctoni politici care sug seva entităților de care s-au lipit fără să le întrebe, fără să aibă vreo legătură cu principiile acestora, aducând la hidoșenie și la coșmar visele frumoase ale unor simpli oameni care nu-și doresc nimic altceva decât ca Dumnezeu să-i ateste ca operă a mâinilor sale. Una dintre aceste entități este Elie Wiesel, care a decedat, la vârsta de 87 de ani. Dumnezeu să-l odihnească!

Din multitudinea de cugetări ale lui Elie Wiesel, am ales una care, cred eu, exprimă cel mai bine tragismul unui om care asistă neputincios la reinstaurarea acelui DIKTAT care l-a transformat în cobai. Iată : „„Cuvântul poate, uneori, în momentele de iertare, sa aducă atingere calității faptelor”.Nu pun la îndoială dreptul fostului deținut care a scăpat din lagărul morții de a lupta până la ultima suflare pentru ca prin ce a trecut el să nu mai treacă nimeni. Nu aș fi făcut-o nici dacă ar fi fost un simplu om neinstruit, darmite când este vorba despre o minte luminată, capabilă să descifreze tragismul ființei umane, să prevadă și să încerce să prevină întoarcerea la un trecut negru, nu doar al lui, ci al omenirii.

Totodată, însă, nu pot să nu spun că institutul pe care l-a creat, cu cele mai bune intenții, a fost căpușat de indivizi pe care nu-i interesează absolut deloc principiile și ideile fondatorului și cu atât mai puțin suferințele prin care acesta și ceilalți evrei supuși holocaustului au trecut. Îi interesează doar puterea de a dicta, de a amenința, de a acapara puterea, pe seama fricii altora de a fi acuzați că sunt antisemiți sau că încurajează antisemismului.Prin presiunile exercitate asupra guvernelor României, au închis în lagăre de exterminare simboluri ale românismului, ale culturii românești, care au suferit pentru neam și țară mai mult decât a suferit fiecare evreu pentru apartenența sa la un neam.

Sunt sigur că Elie Wiesel, în adâncul sufletului, nu a fost de acord cu multe dintre pretențiile aberante ale celor care conduc institutul creat de el, dar a fost tot atât de neputincios în fața acestor indivizi care aparțin cercurilor care stăpânesc lumea precum în fața gardienilor din lagăr. Istoria este plină de criminali de război de origine evreiască, peste 80% dintre membrii Prezidiului Suprem al URSS de pe vreme lui Andropov erau evrei! Spune institutul cu pricina ceva despre asta? Există undeva lista cu toți deținuții evrei din lagăre care au fost numiți șefi de barăci și au fost infinit mai cruzi decât comandanții naziști?

Astăzi, în Ungaria, există trupe paramilitare care vânează, la modul propriu, țigani, săvârșind atrocități inimaginabile. A luat, cumva, institutul poziție fermă? De ce ar face-o, din moment ce holocaustul trebuie să aibă un singur „mandatar”, cu toate că și țiganii au fost tratați de către naziști în același mod ca și evreii? Pentru că doar ei, evreii, au dreptul să conducă lumea, infiltrați în conducerile marilor puteri și la vârful marii finanțe mondiale. Nu exagerez, se poate verifica, procentajul nu este departe de cel al Prezidiului Suprem al URSS. Știu, voi fi acuzat că sunt antisemit. Nu sunt, am mulți prieteni evrei, dar aceștia chiar sunt evrei, nu profitori ai acestei titulaturi, câștigată precum certificatele de revoluționari ai României.

„Cuvântul poate, uneori, în momentele de iertare, sa aducă atingere calității faptelor”. Elie Wiesel



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase