„Locomotiva” de ieri a deraiat şi vagoanele o iau razna. Partidul cade în sondaje, dar cade mai ales în opţiunile reale ale electoratului. Cetăţenii acestei ţări, cei mai mulţi dintre ei, au ajuns la concluzia că Traian Băsescu este un histrion, adică un actor, dar unul de proastă calitate. Nepriceput, dar cu pretenţia că le ştie pe toate, precum înaintaşul său, cizmarul. Toate măsurile pe care le-a impus Guvernului Boc au fost neinspirate şi cinice – de parcă şi-ar fi propus să se răzbune pe poporul care l-a ales de două ori şi l-a mai şi salvat de la demitere. Există o vorbă: fă bine cuiva, că nu te iartă toată viaţa. Ei bine, în cazul lui Traian Băsescu, se potriveşte de minune.
La noi, partidele au crescut prin „oamenii locomotivă”. Ion Iliescu a tras după el PDSR, azi PSD, Vadim Tudor a ridicat Romania Mare, Ilie Verdeţ a impus PSM, Băsescu a urcat sus de tot PD, devenit PD-L. E un risc enorm ca un partid să fie asimilat cu o persoană – când persoana se „demonetizează” partidul se prăbuşeşte odată cu ea. Că e aşa, ne putem uita în urmă, să vedem ce s-a întâmplat cu multe dintre partidele enumerate aici sau omise (vezi şi PNŢCD).
Problema Partidului Democrat-Liberal este că Traian Băsescu i-a deveni piatră de moară şi că în trage în jos, îl scufundă în ape repezi. Mai pe româneşte, ca să spun aşa, Traian Băsescu nu mai este util partidului – dimpotrivă, îi dăunează. Sunt convins că tot mai mulţi dintre membrii PD-L au înţeles acest lucru, că l-au dezbătut şi vor merge pe mâna lui Vasile Blaga. A mai miza pe Traian Băsescu – fie ca politician, fie ca partid – ar însemna să fii complet rupt de realitate, să nu înţelegi logiga desfăşurării lucrurilor. E de înţeles că nu toţi se pot desprinde de preşedintele Băsescu – bunăoară, Elena Udrea care e creaţia lui şi care va dispărea odată cu el. Dar cei mai mulţi, se vor debarasa de piatra de moară.
Tristan Mihuţa
