Dictatul de la Cotroceni

Traian Băsescu a dictat, iar cei doi „yesmani”, Emil Boc şi Theodor Stolojan, au pocnit din călcâie, ca la armată, fără a cârâi, au făcut stânga împrejur şi au dictat la rându-le: PD şi PLD fuzionează, se contopesc.

Formează un partid nou. Aşa se spune, pentru a nu le da liberal-democraţilor certitudinea că peştele cel mare îl înghite pe cel mic.

Ne surprinde acest dictat. Cine a urmărit constituirea şi lansarea Alianţei Dreptate şi Adevăr, în anii 2003-2004, îşi poate reaminti că Stolojan şi Băsescu au suspendat democraţia de partid şi au impus dictatura. Ce hotărau cei doi hotărât rămânea, nu avea nimeni voie să se împotrivească, să comenteze. Formula, altfel nedemocratică, s-a dovedit eficientă şi, chiar dacă n-au câştigat alegerile, liberalii şi democraţii au ajuns la putere.

Se închide cercul şi începe desenul altuia, în alt spaţiu şi în alte coordonate temporale. Metodele sunt însă aceleaşi. Se iau decizii pe contrasensul democraţiei – se hotărăşte „sus” şi deciziile devin obligatorii, de necomentat pentru cei de „jos”. Ordinul se execută, nu se discută. Preşedintele Traian Băsescu a hotărât fuziunea, iar vrerea sa este imperativ categoric.

Bineînţeles că supărare există şi în PD, şi în PLD. Liberal-democraţii abia şi-au frecat palmele de bucurie că electoratul i-a legitimat politic, la europarlamentare. Au dobândit identitate, au început să creadă că reprezintă ceva pe scena politică şi, nu în ultimul rând, mulţi au început să-şi proiecteze ambiţiile, aspiraţiile. Nu s-au făcut investiţii doar în domeniul speranţelor. La modul cel mai pământean, liberal-democraţii au investit bani, mulţi bani, în campania electorală pentru PE. Răsplata trebuia să fie accederea spre poziţii politice şi administrative. Li s-au promis candidaturi şi locuri pe liste pentru primării, consilii locale, parlament. Or, iată, brusc, totul se dă peste cap şi devine confuz. Iluziile se risipesc la un ordin cu care nu sunt de acord, dar nici n-au încotro – în dictatură nu e loc de opinii.

Nici în PD entuziasmul nu e mare, oricât s-ar simula o stare de mulţumire. Vin peste democraţi oamenii lui Stolojan, care vor funcţii, locuri pe liste. Ei au muncit, iar acum vin alţii să le ia roadele trudei. Să le fure din speranţe. Se mârâie pe la colţuri, dar ordinul e ordin, n-au ce face. Nimeni nu vrea să devină „contravenient”, ca apoi să fie pus pe tuşă.

Se naşte un partid nou. Cu forcepsul. Fără entuziasm, fără voinţa membrilor PD şi PLD. Dar dacă e voinţa lui Băsescu, nimic nu contează, nimic nu mai are valoare. Magistu dixit! „Şeful” a gândit în locul lor şi doar el are capacitatea de-a deosebi Binele de Rău. Ceilalţi sunt fie nepricepuţi, fie nedemni de luat în seamă.

Tristan Mihuţa



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !