Federalii însă îi recunosc meritele, îl nominalizează, de fiecare dată, pentru susţinerea unor lecţii deschise, tematice, despre pregătirea copiilor şi juniorilor. Meticulos, neobosit, pus la curent cu toate noutăţile în domeniu, un „nebun” care respiră prin şi pentru sportul rege. E cel mai bun pe felia sa. O spun rezultatele, jucătorii pe care i-a dat fotbalului arădean. E inegalabilul Feri Tisza.
Deunăzi, o întâlnire inopinantă cu nea Feri m-a marcat. Celui pe faţă căruia niciodată nu i se clintea un muşchi, avea privirea aţintită în pământ şi lacrimi în ochi. I-am privit palmele din care s-au născut atâtea terenuri şi a fost suficient pentru a înţelege sentimentele unui ANTRENOR neplătit de opt luni. Umilit şi minţit. De cine ? De nişte conducători vremelnici, peste care cu siguranţă se va aşterne uitarea. De ce ? Pentru că nu ne ştim respecta şi cinsti adevăratele valori. Până când ? E o întrebare la care „Gio” şi cei care astăzi au pus mâna pe UTA trebuie să răspundă …
D.S.
