Din partid mic a devenit un partid care s-a luptat de la egal la egal cu PSD, ba chiar a obţinut victorii în faţa acestuia. Cum a reuşit Traian Băsescu o atare performanţă? – căci este o performanţă, trebuie să acceptăm. In primul rând, „vrăjindu-i” pe liberali, care ajunseseră la circa 20 de procente în sondaje, pentru a se alia cu PD. Un merit în crearea Alianţei Dreptate şi Adevăr, l-au avut şi Valeriu Stoica ori Theodor Stolojan. Urcându-se în „căruţa” liberală, Traian Băsescu a câştigat enorm, ajungînd preşedintele României. De aceea, ar fi trebuit să fie recunoscător liberalilor toată viaţa, dar a umblat să-i scindeze şi să-i lichideze! Tipic băsescian.
În al doilea rând, promisiunile lui Traian Băsescu de a se lua la trântă cu flagelul corupţiei au fost bine primite de români, care vedeau în el o binecuvântare pentru ţară, din toate punctele de vedere. Din toate aceste considerente, simpatia pentru Băsescu s-a transferat, printr-o osmoză interesantă, înspre partid. Practic, PD se confunda cu Traian Băsescu şi viceversa.
Ei bine, tocmai identitate băsesciană a PDL a ajuns să coste astăzi foarte scump acest partid. Prăbuşirea lui Băsescu se răsfrânge şi asupra PDL, fapt verificat de sondajele de opinie. Portocaliilor le-a venit rândul să deconteze obedienţa, subordonarea necondiţionată faţă de Băsescu. Plătesc scump pentru faptul că au acceptat ca PD şi, mai apoi, PDL să fie o simplă jucărie în mâinile lui Traian Băsescu, pentru ca acesta să-şi satisfacă poftele. Mai plătesc şi pentru că guvernează, prost, după „indicaţiile preţioase” ale lui Zeus, cel nesătul de putere.
Acum, unii, cum sunt Vasile Blaga şi cei din gruparea sa, s-ar descotorosi de Băsescu, dar le va fi foarte greu, dacă nu cumva este imposibil. De ce? Pentru că sunt încă mulţi obedienţi în PDL. Mulţi mizează încă pe calităţile sale de luptător politic dibaci, făcându-se scut în jurul său. Aşa că, există toate premisele ca portocaliii să moară cu Traian Băsescu de gât. Vorba aceea, atât de cunoscută în popor, el i-a făcut, el îi omoară.
T.M.
