INTERVIU J.A. cu Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad, Gheorghe Seculici: „Camera se adaptează nevoilor firmelor”

De M.C.
3Comentarii
INTERVIU J.A. cu Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad, Gheorghe Seculici: „Camera se adaptează nevoilor firmelor”

Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad, Gheorghe Seculici prezintă obiectivele Camerei în contextul economic actual.

JURNAL ARĂDEAN. Camera de Comerț din Arad are o activitate intensă, în mai multe domenii, nu doar în zona mediului de afaceri arădean. Cu toate acestea, cu ce anume ajută CCIA Arad firmele arădene, sunt mulți furnizori privați pe piață care oferă servicii asemănătoare unei camere de comerț?

GHEORGHE SECULICI. Doresc mult să avem o activitate intensă în toate domeniile în care suntem implicați cu echipa care s-a coagulat în ultimii ani, o echipă care a preluat și a păstrat experiența acumulată în timp și care aduce un suflu nou necesar dinamicii economiei. O cameră de comerț este un furnizor de servicii pentru agenții economici, ca mulți alți furnizori privați, diferența, însă, de la care trebuie să plecăm este una istorică și de competență. Serviciile pe care le oferim pot fi, de la consultanță în afaceri, la deschiderea unei societăți, până la contactarea de posibili clienți interni și externi, cursuri de pregătire profesională, promovarea activităților economice pe domenii de activitate prin târgurile desfășurate la Expo Arad, sau misiuni economice, și vin din cunoașterea profundă, constantă a evoluției mediului de business. Diferă calitatea și faptul că noi oferim o plajă largă de posibili clienți sau parteneri de încredere. CCIA Arad, ca și întreg sistemul cameral, beneficiază de o deschidere din partea partenerilor străini, fie state sau companii, pentru că sistemul relațional este unul care se desfășoară, transparent, la nivel înalt și foarte înalt, prin ambasade, consulate, conduceri regionale, guverne etc. Gradul de adaptabilitate al CCIA este foarte mare, în funcție de nevoile individuale ale agenților economici.

De la începutul anului, CCIA Arad a avut o serie de conferințe pe marginea proiectelor din fonduri europene demarate. Puteți să ne spuneți mai multe despre aceste proiecte, fac parte din strategia Camerei?

G.S. Prin proiectele și parteneriatele pe care le-am inițiat ne dorim să schimbăm macazul pe partea de antreprenoriat, astfel încât CCIA Arad să devină o instituție prietenoasă pentru toți debutanții în afaceri. Aceștia au cea mai mare nevoie de un partener atunci când pornesc la drum. De-a lungul anilor, am implementat mai multe proiecte din domeniul antreprenorial sau piața muncii, dar în 2018 ne axăm pe sprijinirea inițiativelor antreprenoriale din Regiunea Vest, după cum spune titlul proiectului lansat recent. Am lărgit și echipa CCIA printr-un parteneriat cu un furnizor privat de consultanță, furnizor care va sta la dispoziția tuturor celor interesați să debuteze în mediul antreprenorial, prin accesarea programului StartUp Nation.

În alte state, camerele de comerț dispun de mijloace mult mai pragmatice în sprijinirea mediului de afaceri. Este sistemul cameral din România „cenzurat” chiar de instituții ale statului?

G.S. În general, suntem înclinaţi să dăm vina pe circumstanţe exterioare. Nu este cazul acum. Sistemul cameral a fost „cenzurat” prin desființare, nemaifiind în concordanță cu sistemul politic și administrativ după Al Doilea Război Mondial și până la reînființarea din anul 1990. Camera de Comerț și Industrie a României este cea mai puternică asociație autonomă a mediului de afaceri din România, având un buget propriu, fără nicio legătură cu bugetul de stat. Pot spune că, în ultimii ani, s-au produs modificări și în relaționarea sistemului cameral cu cel administrativ românesc. Un exemplu grăitor în acest sens este recenta modificare legislativă prin care s-a acordat exclusivitatea Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României pe orice dispută care poate să apară din contractele de achiziție publică sau sectorială de lucrări a căror valoare totală estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât aproximativ 5 milioane euro.

Opiniile arădenilor sunt divizate între cei care cred că Aradul este un oraș foarte dezvoltat și cei care cred că orașul este mult în urma municipiilor învecinate. Dumneavoastră ce părere aveți: am rămas în urmă? Este de blamat economia sau administrația locală?

G.S. Aș spune că trebuie să privim cu încredere către viitor, pentru că trecutul ne este favorabil. Aradul a fost un oraș inovativ. Pe parcursul a două secole, XIX și XX, Aradul a fost și a rămas unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. La începutul secolului XX, orașul era considerat unul din cele mai puternice centre economice din Transilvania și al patrulea din România. Mi-aș dori să mă poziționez de partea arădenilor care văd în Arad un oraș foarte dezvoltat, dar cunoscându-i capacitățile, știu că suntem în urmă, noi față de noi, în primul rând. Nu blamez nici economia, nici administrația, circumstanțe atenuante se pot găsi și de o parte și de alta, dar cred că în Anul Centenarului putem depăși obstacolele, orgoliile administrației și politicii, pentru a recupera terenul pierdut în regiune. Dispunem de un interes major din partea investitorilor străini, agenții economici locali sunt foarte întreprinzători, deci mediul economic este dinamic și caută platforme de dezvoltare.

Pe lângă profesia dumneavoastră de arhitect, sunteți unul dintre politicienii care au dominat viața politică a Aradului în ultimele decenii. De ce nu mai faceți politică?

G.S. Fiecare etapă are timpul ei, iar politica este o etapă pe care am depășit-o. Însă, mă uit de multe ori descumpănit și dezamăgit la ce se întâmplă în această zonă. Interacțiunea dintre activitatea economică și cea politică este inevitabilă și, în același timp, esențială pentru că, de cele mai multe ori, în spatele unor efecte economice stă o decizie politică. Iar din mediul economic, în care activez acum, pot spune că lucrurile nu au o imagine bună.

Un eseist indian spune că singurii oameni care percep întregul tablou sunt cei care ies afară din cadru”. Astăzi, în Arad, sunt multe voci care percep întregul tablou, unii își exprimă descumpănirea, alții nu. Dar este clar că avem nevoie de o schimbare în mecanismele administrative și economice pentru a relua ritmul natural de creștere ale Aradului.

Gradul de adaptabilitate al CCIA este foarte mare, în funcție de nevoile individuale ale agenților economici. – Gheorghe Seculici



3Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor