Oradea pierde 8,8 milioane lei – „feudalismul bugetar” şi ”campanie de sărăcire” prin „naţionalizarea” surselor de venit

De Cristina Ghilea
Primarul Ilie Bolojan și Eduard Florea
Primarul Ilie Bolojan și Eduard Florea - © FOTO: PMO
Aşteptată ca o reparaţie financiară după bâlbele costisitoare de la început de an, când s-a trenat cu adoptarea bugetului, rectificarea bugetară fură bani de la oraşele mari, consideră edilii orădeni.

Rectificarea bugetară de săptămâna trecută era aşteptată ca momentul în care Oradea ar fi urmat să recupereze peste 16 milioane lei, bani pe care oraşul i-a pierdut la începutul anului, când vreme de trei luni, nu a primit cota din IVG decât la un nivel mult mai scăzut, pentru că nu fusese adoptată legea bugetului de stat.

„Partea de cheltuieli ne-a fost dată de la începutul anului dar partea de venituri majorate, abia de la sfârşitul lunii martie. Am pierdut, deci, trei luni de zile, asta e o pierdere importantă. Am constatat că în urma recificării nu s-a făcut această reparaţie, aşa cum s-a angajat Guvernul în întâlnirile cu Asociaţia Municipiilor, ci un surogat de rectificare de buget, care nu face decât să perpetueze gravele probleme pe care le-a generat Guvernul în raport cu administraţiile locale”, a declarat primarul Ilie Bolojan.

Edilul consideră că aceste probleme sunt impredictibilitatea bugetară – o dată la şase luni se mai improvizează ceva,”de trei ani de zile nu mai este nicio regulă după care să lucrăm. Suntem, de fapt, nişte pompieri care stingem incendiile bugetare declanşate de Guvern în ceea ce priveşte veniturile noastre„.

Mai sunt şi pierderile de venituri dar mai ales, consideră Bolojan, „o revenire la un feudalism bugetar. Dacă până acum ştiai ce bani îţi vin şi pe ce te bazezi, acum această prevedere ne duce la Guvernul „înţelept” la final de an, iar Guvernul va împărţi după criterii neştiute de nimeni banii. Iar dacă la final de bani te va găsi cu ceva bani în conturi s-ar putea să-ţi ia bani„.

Cifre

Directorul economic Eduard Florea spune că, după calculele proprii, din cota de IVG care trei luni nu a fost virată la cota cuprinsă în legea nouă, deficitul este de 16,7 milioane de lei. „Aşteptările noastre erau că rectificarea de buget ne va întregi veniturile cu suma reţinută.

Concret, rectificarea cuprinde 8,8 milioane de lei, deci jumătate din ce ne-a fost reţinut. Cealaltă jumătate o declarăm pierdută sau furată, după cum consideraţi”, declară el.

Greu de înţeles

Florea spune că „suntem în al treilea an, la a treia formulă de echilibrare a bugetului de la stat. În discuţiile pe care le am cu BEI sau cu FITCH, ei nu înţeleg efectiv cum situaţiile financiare se reaşează din şase în şase luni, apar categorii noi de venituri, dispar altele. e un mare haos în situaţiile financiare”. Formula nouă de împărţire a banilor în teritoriu e greu de priceput sau de justificat, consideră edilii.

Ce propune formula aceasta: să se ia în considerare strict pierderea din martie şi nu toate cele trei luni. „Mai apare o compensaţie care nouă nu ne-a trecut prin minte: valorificarea de active din 2018 minus valorificarea de active din 2019, pe jumătate de an. E o formulă ruptă de reguli, greu de înţeles”, comentează Florea.

Teoretic, bani ar fi…

Ca sumă globale, Guvernul a luat în calcul 2,6 miliarde de lei prevăzute a fi distribuite către autorităţile locale. Florea susţine că”suma ar fi îndestulat toate nevoile de pe cele trei lini la nivel naţional.

Formula nouă face, însă, ca din cele 2,6 mld să se distribuie către oraşe şi comune, către provincie adică, 16%. 27% din sumă merge la Bucureşti şi la sectoare iar cea mai mare parte, 57%, se constituie într-un fond „sume rezervate la dispoziţia guvernului”. Banii aceştia vor fi împărţiţi după o altă formulă, legată de capacitatea fiecărei administraţii locale de a prezenta deficitul înregistrat.

Bucureşteanul, în primul rând

Raportând sumele primite la numărul de locuitori, Florea spune că a găsit o distribuire interesantă care pune în coada clasamentului oraşele mari: bucureşteanul ia 377 lei la rectificare, constănţeanul 51 lei, cel din Voluntari ia 49 lei pe locuitor iar Oradea 44 lei. Chiajna, ca excepţie, ia 10.000 lei pe locuitor, arată directorul, insistând că „cifrele acestea spun mai mult decât aş putea comenta eu”.

Riscul economisirii în administrație

Florea insistă că acum, la această rectificare, se introduce „o regulă nouă, gravă: în măsura în care vom avea excedent la final de an şi nu îl vom putea justifica pentru proiectele europene ne vor reţine, ne vor lua ce am primit ca sume de echilibrare.

Am mai trecut o dată prin filmul ăsta, când formula de echilibrare avea în vedere excendentul. Am reuşit atunci să cheltuim într-o lună 100 milioane de lei, ceea ce este posibil să se întâmple că aveam lucrări şi contracte semnate”.

„O vreme am fost consternat, acum mă declar învins. Nu cred că există posibilitatea, pentru cineva care ţine la profesia sa sau a învăţat în facultate nişte principii de bugetare, de echilibru, de asigurarea resurselor raportat la responsabilităţi… Nimic din acestea nu mai funcţionează în momentul de faţă. Asistăm de câţiva ani la o companie concertată de a sărăci oraşele, în special oraşele mari, acolo unde prin măsuri proprii se aduceau investiţii noi. Veniturile în plus le vedem luate prin măsuri de, pur şi simplu, naţionalizare”.

Conform propriilor calcule pe ultimii ani, Oradea a pierdut, prin simpla schimbare a regulilor de distribuire a banilor în teritoriu, 10 milioane euro până acum şi încă 1,8 milioane euro, cu noua rectificare. „Ajungem la peste 12 milioane euro în doi ani, care e mai mult decât bugetul nostru de investiţii pe un an.

Am discutat cu colegii ce măsuri se pot lua în această situaţie”, precizează Florea. Costul jocului financiar cade, într’un final, pe contribuabil, bun sau prost platnic. Campaniile agresive de recuperare a restanţelor prin executare silită dar şi accesarea de credite noi, sunt variantele de lucru identificate la Direcţia Economică.

Mai e gestionarea excedentului bugetar pentru epuizarea resurselor, ca finalul de an să nu prindă oraşul cu bani în conturi. În plus, „în contractele de lucrări am pus clauze suspensive, forma prin care ne protejăm în caz de sincope bugetare”, zice economistul.

În ceea ce priveşte „cofinanţarea proiectelor europene, o vom asigura integral din credite, avem credit semnat de 100 mil lei. Din calculele noastre va trebui să lansăm o nouă licitaţie pentru credit la începutul anului viitor, nu văd altă formulă să susţinem proiectele angajate”, e concluzia sa.

 

 



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !