Pagini despre iubirea de neam

3Comentarii
Pagini despre iubirea de neam
ARAD – UVVG a lansat volumul „Protopop stavrofor Petru Bejan. Consemnări (21 noiembrie 1909 – 17 ianuarie 2002)”

Casa Universitarilor şi Studenţilor din cadrul Universitatii de VestVasile Goldis” a găzduit astazi lansarea volumului „Protopop stavrofor Petru Bejan. Consemnări (21 noiembrie 1909 – 17 ianuarie 2002”, apărut la editura „Vasile Goldiş” University Press 2010, în prezenţa autoarei d-na lect. univ. dr. Corina Vaşca.

La eveniment au participat prof. univ. dr. Aurel Ardelean, rector al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, arhiepiscopul Timotei Seviciu, prof. univ. dr. Iovan Marţian, prorector, Conf. univ. dr. Marius Grec, profesori universitari, poeţi, scriitori, studenţi şi elevi.

Prof. univ. dr. Aurel Ardelean a subliniat faptul că volumul „Protopop stavrofor Petru Bejan. Consemnări (21 noiembrie 1909 – 17 ianuarie 2002)”, apărut sub semnul aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, oferă cititorilor pagini memorabile despre activitatea unui devotat slujitor al Bisericii Ortodoxe Române din Buteni, Protopopul Petru Bejan. „Una din consemnările importante vizând istoria românilor se referă la construirea Bisericii Ortodoxe Române din Buteni (edificată: 1927 – 1929), în care este prezentată personalitatea Protopopului Florin Roxin ca un iscusit cărturar, om de cultură şi un înflăcărat român, dovada cea mai mare fiind prezenţa sa în fruntea delegaţiei Buteniului la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. El acţiona ca un iscusit pedagog, prin toate predicile şi întâlnirile publice, având ca mentor spiritual pe marele patriot Vasile Goldiş”.

Prof. univ. dr. Aurel Ardelean a precizat că, după schimbarea guvernului Iuliu Maniu şi înlocuirea acestuia cu guvernul Generalului Averescu, Vasile Goldiş ajunge Ministrul Cultelor, iar Protopopul Roxin devine senator, obţinând locul dorit pentru construirea Bisericii din Buteni, cât şi 1 milion de lei (sumă importantă în acele vremuri) acordat de Guvern Parohiei Ortodoxe din Buteni. Astfel, printre ctitorii Bisericii catedrale din Buteni, alături de Protopopul Florin Roxin, preoţii Iuliu Bodea, Ioan Cosma, se înscrie şi Vasile Goldiş, prietenul Protopopului Roxin şi al butincenilor, cu care se considera frate de acelaşi duh naţional. „Este emoţionantă descrierea din Consemnări cu privire la unitatea butincenilor în jurul Bisericii, cu prilejul sfinţirii Bisericii catedrale cu Hramul Buna Vestire: „Dacă aici românii au rămas uniţi şi nu şi-au schimbat limba, obiceiurile, dacă purtau tricolorul, începând de la cărţile bisericeşti şi panglicile lumânărilor, până la cingătoarea şi cojocelul butincenesc, al costumelor populare, dacă aici a fost un cuib al românismului, toate acestea se datorează Bisericii, în jurul căreia s-au adunat şi au stat strâns uniţi, de atunci şi până azi. La sfinţirea Bisericii din Buteni a fost şi profesorul Vasile Goldiş în calitate de secretar al Consistorului eparhial din Arad”.

Lect. univ. dr. Corina Vaşca a precizat că, în ultima predică rostită de Protopopul Butenilor Florian Roxin – în Biserica veche, avea să aducă mulţumiri părintelui Episcop Dr. Grigorie Comşa, şi „domnului ministru al Cultelor Vasile Goldiş, crescut în duhul Bisericii Ortodoxe şi al flăcării iubirii de neam, care ne-a încurajat, ne-a susţinut pe toate planurile şi a fost unul din pilonii de bază ai noii Biserici catedrale”.

„La 10 noiembrie 1929 avea loc Sfinţirea Bisericii Ortodoxe Române din Buteni, despre care părintele Petru Bejan consemna: „ Prea Sfinţia Sa, Părintele Episcop al Aradului, dr. Grigorie Gh. Comşa a luat loc în „tronul arhieresc” şi a urcat treptele amvonului ctitorul de bază al bisericii noi, Prea Onoratul Părinte Protopop Florian Roxin, spre a prezenta raportul asupra Parohiei Buteni”. Cu acest prilej, „Mulţumeşte apoi Domnului Vasile Goldiş, fost ministru al Cultelor, prieten al comunei Buteni în trăire de neam românesc, care şi-a păstrat credinţa adunată în jurul Bisericii Ortodoxe, cheie pentru unirea Ardealului cu Patria Mamă”, se arată în cartea scrisă de lect. univ. dr. Corina Vaşca.



3Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor