A fost numită cu titlu interimar, iar după şase luni i s-a cerut să dea 300.000 de euro pentru a trece de la interimat la şef cu drepturi depline. Încă o precizare: procurorii DNA spun că banii i-au fost ceruţi în numele unui partid şi al unui şef de instituţie.
Sumele vehiculate vorbesc de la sine despre amploarea fenomenului corupţiei din vămile noastre. Ca să plăteşti 430.000 de euro pentru a fi şef de vamă, înseamnă că suma aceasta o vei recupera uşor şi repede. Şi că vei câştiga înzecit. Pe de altă parte, toată lumea ştie şi ştia de corupţia din vămi. Numai că a fost tolerată – şi chiar cultivată cu grijă! – de fiecare partid ajuns la putere. De acolo se înfruptau mulţi, de acolo se colectau bani pentru a cumpăra influenţe, voturi, pentru a cheltui imens în campaniile electorale.
Corupţia nu există însă doar în vămi. Există în toate instituţiile statului, peste tot unde se lucrează cu banul public. Grav este că acest flagel bântuie şi prin instituţiile care au menirea de a-l combate, de a veghea la respectarea legilor – Justiţia, Garda Financiară, Poliţia… Ce să mai vorbim de partide, de parlamentari! Din cauza lor are corupţia o asemenea amploare. Ei sunt cei care împart funcţiile şi care traseasă sarcinile, ce, cum şi cât să se fure . Ei, politicienii, stimulează corupţia. Tot ei îi apără pe cei care fură din banii publici. Am văzut, toţi, cum PDL s-a făcut scut în jurul Monicăi Iacob Ridzi, al Robertei Anastase ori a deputatului-mafiot Păsat. Dar am văzut şi cum Puterea fură chiar în Parlamentul României. Pe scurt, politicienii sunt cancerul care macină sănătatea ţării.
“Grav este că acest flagel bântuie şi prin instituţiile care au menirea de a-l combate”
Tristan Mihuţa
