Primii martori ai Învierii

Femeile mironosiţe, eternizate sau înveşnicite în istorie, sunt primii martori ai învierii şi asta, graţie curajului sufletesc dovedit.

Înainte de ivirea zorilor, ele au plecat la mormântul lui Iisus să Îi ungă trupul
cu miresme, după obiceiul orientalilor, fără să le pese de întuneric şi de gama
întreagă de rele pe care le favorizează noaptea, cu bruma lor de forţă feminină
slabă, îngrijorate de urnirea pietrei de pe mormânt, pe care nu avea cine s-o
ridice, ca să constate în final evenimentul învierii. Dacă până acum ele au dovedit
un curaj mai rar întâlnit , acum ele îşi manifestă frica, fiind uluite de acest
eveniment. Şi uluirea este mult mai puternică decât tristeţea, indignarea, bucuria
sau revolta.

Din poziţia femeilor mironosiţe, înveşnicite sau eternizate în istoria creştinismului,
deducem ca învăţătură cum trebuie să fie iubirea noastră pentru Domnul, adică
permanentă. Ele L-au iubit pe Iisus şi L-au urmat din peştera Betleemului până
pe dealul Golgotei, de la naştere până la moarte,ba şi după aceea, că merg la
mormânt să Îi ungă trupul cu diverse aromate. L-au iubit şi L-au urmat şi atunci
când L-au văzut făcînd fapte şi minuni mai presus de fire, în culmea Maiestăţii
Sale divine, dar L-au iubit şi în clipele de răscruce când L-au văzut batjocorit,
scuipat, pus pe acelaşi tapet cu tâlharii de drumul mare, împuns şi răstignit.
L-au iubit la vremea cea de glorii, dar şi când a fost hulit şi nu L-au părăsit
nici după moarte, manifestând din plinul inimii lor iubirea veşnic vie şi dezinteresată.

Poziţia femeilor mironosiţe ne mai oferă o virtute: curajul sufletesc pe care
ţi-l dă iubirea integră.Te iubesc atât de mult , încât nu mă tem de nimeni şi
de nimic, ar putea zice practicantul acestei virtuţi. Nu ne mirăm , că în repetate
rânduri, Iisus ne sfătuieşte în Scriptură , să îndrăznim, să nu ne temem.

Deci, pentru iubirea lor statornică şi vie, atât la vreme de înălţare cât
şi la înjosire,pentru curajul sufletesc condiţionat de această iubire, Domnul
le-a învrednicit ca ele să devină primii martori ai învierii.

Urmează şi tu această iubire permanentă şi ai şi tu curajul sufletesc pe care
ţi-l dă această iubire.

Citat: ,,Tu, răcoarea celui ars pe rug, Iisuse,

Şi dulceaţa celui sfârtecat de leu

Din arena morţii Dumnezeul meu

Fii şi răsăritul vieţii mele-apuse"!

Teodor Poneavă



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !