Psihologii clujeni antreneaza astronautii pentru zborurile spre Marte

Reactualizat la:
Psihologii clujeni antreneaza astronautii pentru zborurile spre Marte
Platforma de cercetare psihologică “Matrix” din Cluj va fi folosită la antrenamentul astronauților pentru zborul spre Marte în cadrul unui proiect ce vizează pregătirea psihologică a astronauților în condiții de izolare psihosocială.

Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Platforma Matrix), un proiect derulat în cadrul Universității Babeș-Bolyai, care a atras granturi de 2,5 milioane de euro în ultimii 5 ani, a demarat un proiect care urmăreşte pregătirea psihologică a astronauţilor pentru zborul spre Marte. Proiectul se desfăşoară în colaborare cu o echipă din Spania care a făcut parte din proiectul Mars 500 derulat de Uniunea Europeană, China şi Rusia între 2007 şi 2011. Concret, cercetătorii spanioli au luat mai mulți astronauți și i-au introdus într-un mediu care simulează o stație spațială și au făcut mai multe experimente.

„Unul dintre proiectele noi pe care vrem să le dezvoltăm este proiectul „Star Gate Psytech” şi anume vrem să folosim expertiza noastră în psihologie şi în tehnologiile virtuale pentru a optimiza factorul uman implicat în zborurile spaţiale. Scopul principal atunci era să controleze emoţiile negative şi să dezvolte emoţiile pozitive în cazul astronauţilor care vor zbura pe Marte, ştiind că, dacă astronauţii experimentează emoţii poitive ei sunt mai performanţi în sarcinile pe care trebuie să le facă”, a declarat Daniel David, directorul Platformei Matrix.

“Nu toate emoţiile pozitive sunt benefice”

Din punct de vedere psihologic, spaniolii au ajuns la concluzia că în cazul celor izolați prin tehnologie le pot fi induse sentimente pozitive, care au efect benefic asupra activității lor specifice.

„Noi vrem să replicăm rezultatele lor la nivelul unor alți subiecți, cu care vom lucra la Cluj, aproximativ 30 de persoane, cu ajutorul realității virtuale, să vedem ce rezultate obținem. Apoi, ceea ce vom aduce în plus, e faptul că dorim să inducem emoții pozitive funcționale, pentru că nu toate emoțiile pozitive sunt benefice. De exemplu, dacă dorești să se întâmple un lucru și acesta nu se întâmplă este posibil să ai o depresie. Noi vrem, prin metode cognitive, să îi facem pe subiecți să conștientizeze că nu e corect să gândească <<trebuie cu necesitate să se întâmple un lucru>>, ci <<îmi doresc să se întâmple>>. Diferența e că prima abordare poate duce la depresie, în timp ce a doua, duce la tristețe, care e un sentiment normal, care te motivează să cauți soluții”, a precizat David.

Primele rezultate se vor vedea după un an de zile

Un alt proiect derulat de Platforma Matrix se referă la modul în care se pot controla aspectele negative, senzaţiile de greaţă, vomă, oboseală, care apar foarte des în cazul persoanelor implicate în zborurile spaţiale.

„Noi avem experienţă cu pacienţii care suferă de cancer care au astfel de reacţii când primesc chimioterapie şi radioterapie vrem să folosim aceleaşi mecanisme şi principii psihologice dar pentru a controla greaţa, voma şi oboseala în contextul zborurilor spaţiale. Cred că cele două proiecte vor fi încheiate inclusiv cu rezultate culese şi unele articole publicate într-un an şi jumătate. Lucrăm cu echipe care au fost implicate în proiecte spaţiale, eu cred că psihologia şi tehnologia de realitate virtuală poate să aducă extrem de mult la controlul factorul uman în timpul zborurilor spaţiale. Factorul uman şi controlul emoţiilor sunt lucruri foarte importante de care depinde reuşita misiunii spaţiale”, a mai precizat directorul Platformei Matrix.

Cubul Matrix a fost inaugurat în anul 2010 şi are mai multe laboratoare pentru oamenii cu anxietate, pentru frica de a vorbi în public, cea de a zbura cu avionul, pentru şocul posttraumatic. Daniel David a explicat că analogia cea mai potrivită pentru funcţionarea cubului este cea cu filmul “Avatar”. “Cubul virtual” are patru pereţi pe care sunt proiectate imagini 3D, softurile fiind elaborate de psihologi, pentru a folosi în terapie. “Cubul virtual” a costat un milion de euro.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !