STIL DE VIAŢĂ. Adela Ciolocoi, nutriţionist, dietetician: Hrana (ne)sănătoasă (III)

De Adela Ciolocoi
STIL DE VIAŢĂ. Adela Ciolocoi, nutriţionist, dietetician: Hrana (ne)sănătoasă (III)
© Adela Ciolocoi
Fiecare aliment pe care îl consumăm conține o cantitate semnificativă de substanțe cu rol energetic, cunoscute sub denumirea de macronutrienți. Dacă săptămânile precedente ne-am referit la două dintre ele, grăsimile (lipidele) și carbohidrații (glucidele), astăzi încheiem seria macronutrienților cu proteinele.

 Cuvântul proteină derivă din grecescul protos care înseamnă „primul”, „în prima linie”, deoarece proteinele constituie baza tuturor celulelor vii. Corpul omenesc conține, de exemplu, 65% apă și 25% proteine. Proteinele sunt alcătuite din molecule care conțin azot, numite aminoacizi. Există 22 de aminoacizi, din care 8 sunt de bază, fiind numiți esențiali deoarece corpul nu îi poate produce și trebuie aduși prin alimentație. Cei 8 AA esențiali se găsesc în carne, pește, ouă, soia, quinoa. Necesarul pentru adult este de 56 g proteine pentru bărbați și 46 g pentru femei.

1. Proteinele.  Ponderea proteinelor este de 10-15% din totalul caloriilor, cu posibilitatea suplimentării la 20% în funcție de anumite particularități: sportivii ce desfășoară un efort fizic intens și susținut, în perioada de creștere, în sarcină.

Alimentele care oferă cele mai bune proteine din punctul de vedere al echilibrului de AA sunt ouăle, carnea, peștele, fasolea, lintea. Sursele de proteine de origine animală conțin o cantitate mare grăsimi saturate de care organismul nostru nu are nevoie. Sursele de proteină vegetală au, în plus, și carbohidrați complecsi benefici și nu determină la fel de multă aciditate ca și în cazul cărnii.

Majoritatea legumelor, fructelor, cerealelor, furnizează mai mult de 10% proteine: boabe de soia 54% din calorii provin din protein, fasolea boabe 26%, nuci și semințe 21%, quinoa 16%, cartofi dulci 11%.

2. Dietele hiperproteice.  Prin digestia și metabolismul proteinelor se formează acizi: acidul uric (care provoacă gută), acidul fosforic și acidul sulfuric. Aceștia au o acțiune inflamatoare și iritantă asupra țesuturilor. Proteina este un compus de azot, cu un conținut bogat de fosfor, care, consumată în cantități mari, va priva organismul de calciu si alți electroliți. Proteinele generează o mare aciditate, scăzând echilibrul Ph-ului din organism. Aceasta provoacă inflamații ale țesuturilor și degradarea lor.

Dietele cu un conținut protidic ridicat scad nivelul de mangan din organism, ceea ce poate provoca spasme, convulsii, probleme neuromusculare, boala Parkinson.

Lăsând la o parte aspectul moral, există probleme legate de siguranță care ne dau motive de îngrijorare, printe acestea numărându-se utilizarea antibioticelor, a hormonilor de creștere și a pesticidelor.

Majoritatea persoanelor sunt supuse riscului de a mânca mai multe proteine decât este necesar decât a mânca prea puține.

„Alimentele care oferă cele mai bune proteine din punctul de vedere al echilibrului de AA sunt ouăle, carnea, peștele, fasolea, lintea”



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !