Se împlinesc 65 de ani de la bombardarea Aradului de către aviaţia americană. La 3 iulie 1944, bombardierele americane au atacat Aradul. În decurs de numai o jumătate de oră, peste oraş s-au abătut trei valuri de bombe. Forţele secrete aliate au elaborat un plan de atac minuţios.

Cea mai vizată a fost Gara, un nod feroviar important pentru armata germană, în retragere. Fabrica de vagoane a fost un alt obiectiv ales de aliaţi, pentru că, pe lângă vagoane, aici se producea şi armament. În fine, vizată a fost şi zona Pădurice, unde Gestapoul îşi stabilise cartierul general, într-un imobil.

Pagubele au fost mari. Bombardamentul a adus prejudicii şi altor firme producătoare. Clădirile de pe Bulevard, din apropirea Păduricei, au fost distruse. După unele informaţii, au murit 190 de arădeni, iar 677 au fost răniţi. Numai pe strada Trenului, din Grădişte, aflată în apropirea triajului, au murit 33 de persoane şi au fost distruse toate casele cuprinse între numerele 1-50.

Noroc sau protecţie

S-a discutat mult, de-a lungul vremii, despre faptul că Fabrica de textile n-a fost bombardată. Unii spun că ar fi fost protejată de aliaţi, pe motiv că baronul Neuman se aproviziona cu utilaje din Anglia şi avea relaţii bune cu multe persoane influente din Albion. Se prea poate însă ca fabrica să nu fi prezentat un obiectiv important pentru aliaţi.

D.D.