Tot mâine, ar trebui să aflăm ce se va întâmpla cu miniştri Cabinetului Boc – cine rămâne, cine pleacă… Numele vehiculate, inclusiv de voci din PDL, pentru a părăsi echipa guvernamentală, sunt vreo şase: Mihai Şeitan, Sebastian Vlădescu, Mihail Dumitru, Gabriel Sandu, Adriean Videanu şi Radu Berceanu. În cei priveşte pe ultimii doi, nişte „grei” ai partidului, îmi vine greu să cred că vor fi sacrificaţi. Cel mult se va renunţa la Berceanu, dar să se renunţe la ambii mi se pare similar cu a deschide butoiul cu pulbere. Va risca Băsescu să stârnească ura celor doi, o ură care, actualmente, zace în stare latentă? Nu cred.
Am invocat numele lui Traian Băsescu deoarece este la mintea cocoşului că el va dicta remanierea, nicidecum Boc, cum s-ar cuveni. „Jucătorul”, pentru a controla guvernul, nu lasă nimic la voia întâmplării. Îşi croieşte singur strategia şi se asigură că nimeni nu-i stă în cale. Din această pricină, sărmanul Boc este condamnat să rămână premier şi să accepte, pe mai departe, să i se spargă oalele în cap. Măcar până la viitoarele alegeri, Băsescu depinde totalmente de Emil Boc. Actualul premier este singura persoană care se supune neabătut voinţei preşedintelui, lăsându-l pe acesta să conducă guvernul. Deci, Băsescu depinde fundamental de Boc, de prezenţa acestuia în fruntea echipei guvernamentale.
Din aceleaşi raţiuni, adică pentru a nu pierde controlul şi pentru a nu rămâne izolat la Cotroceni ( ca în timpul guvernării lui Tăriceanu), Băsescu nu poate desemna un alt prim-ministru, care să alcătuiască un nou cabinet. Ar însemna să se întoarcă la Parlament, pentru aprobarea componenţei Cabinetului. Or, nimic mai riscant, având în vedere fragilitatea şi mobilitatea majorităţii parlamentare. În consecinţă, Traian Băsescu evită orice pas care l-ar putea face să piardă puterea deplină de care se bucură. Dar, cum spunea chiar dumnealui, de ce ţi-e frică nu scapi, şi s-ar putea ca opoziţia să nu se lase până nu-l va suspenda din nou, după ce va trânti Guvernul Boc, prin moţiune de cenzură.
T.M.
