Înălţimea Cotrocenilor este un fel de Olimp al zilelor noastre. De acolo, Zeus – cum este numit Traian Băsescu de însişi subalternii săi – dispune de viaţa noastră, a românilor.
Sau, mai bine spus, se joacă cu viaţa noastră, cu destinul fiecăruia dintre noi. El Zeus, le ştie pe toate. De aceea se şi amestecă în toate. De aceea el, şi nu neajutoratul de Emil Boc, este adevăratul premier al guvernelor care s-au succedat în ultimii doi ani. El, Zeus, ne anunţă ce trebuie să facă Guvernul. El hotărăşte că vor fi tăiate salariile bugetarilor, că vor fi reduse pensiile, că luăm împrumuturi de la FMI, de la Banca Mondială şi de la UE, că mai împrumutăm încă un miliard şi jumătate de euro, peste cele 20 de miliarde, el ne anunţă că trebuie făcute reduceri de zeci de mii de salariaţi, în sistemul bugetar…
Traian Băsescu de astăzi aduce tot mai mult cu Nicolae Ceauşescu. Se crede priceput în toate şi dă „tutulor” indicaţii „de o excepţională valoare teoretică şi practică”. Îl ascultam, zilele trecute, ţinându-le economiştilor lecţii de economie politică, şi anunţându-i că el vede altfel lucrurile, adică taman pe dos decât le văd economiştii. Aşa şi este, numai că mistificarea realităţii este opera aşa-zisului Zeus, nu a economiştilor cu şcoală şi cu expertiză în domeniu.
Deloc surprinzător, şi portocaliii, începând cu Boc, continuând cu „trompetele” care inundă micile ecrane, la talk-show-uri, şi terminând cu cei mai mici, din teritoriu, îi preiau şi îi popularizează „învăţăturile”, aidoma celor care, mai ieri, îl citau pe Ceauşescu. Totul, pentru a intra ori, după caz, pentru a nu ieşi din graţiile lui Zeus. Cel mai recent exemplu este reflecţia „genială” a lui Băsescu privitoare la muncă, mai exact la faptul că românii trăiesc prost din cauză că muncesc puţin şi, cum altfel?, prost. N-a terminat bine Băsescu de roastit memorabila frază că Emil Boc, ministrul Ioan Botiş şi toţi activiştii portocaliilor au început să „cânte” aceeaşi placă.
Culmea absurdului o constituie faptul că sunt încă destui români care par să nu fie deranjaţi de derapajul „atotpriceputului” Zeus, care ne conduce spre un faliment generalizat, atât economic cât şi moral. Unii, poate, chiar nu pricep, nu văd eşecul. Alţii, îl văd, dar refuză să accepte că au greşit, că nu au intuit mai devreme că actorul nu este ceea ce părea. Respectiv, că personajul Zeus este găunos.
T.M.
