Am putut constata asta atunci când a fost pusă în faţa comisiei parlamentare. Elena Udrea nu s-a clătinat, precum Monica Iacob Ridzi, n-a cedat, ci s-a luptat. A fost „bărbată”. Despre calităţile sale vorbeşte şi rapida ascensiune în cadrul PD-L, care este departe de a se fi încheiat – la Convenţia Naţională o vom vedea pe post de prim-vicepreşedinte. Ca să nu mai spun că „bătrânii” Videanu, Blaga, Berceanu îi ştiu deja de frică.
Nu cunoaştem încă în ce fel va fi modificată Constituţia, dar îndrăznesc să afirm că Elenei Udrea i-a încolţit deja în minte gândul că ar putea fi, poate chiar la alegerile următoare, prima femeie preşedinte a României. V-ar şoca o atare aspiraţie? Ar însemna că n-o cunoaşteţi, nu o simţiţi pe această femeie. Urmăriţi-o cu atenţie, încercaţi să-i studiaţi, să-i înţelegi gesturile publice şi veţi sfârşi prin a accepta că această doamnă este capabilă să ţintească atât de sus. De pildă, nu vi se pare evident faptul că Elena Udrea lucrează puternic la retuşarea imaginii? – respectiv, la cultivarea unor calităţi precum principialitatea şi, mai ales, onorabilitatea.
Evidenţiam, zilele trecute, „indignarea” doamnei Udrea în faţa „descoperirii” că se practică adiţionalele la contractele cu statul, că se încheie, post-licitaţie, acte prin care valoarea lucrărilor se majorează, suspect, cu 50 la sută. Luând atitudine, ministrul Udrea se diferenţia de imaginea de soţie a lui Dorin Cocoş, un profitor al contractelor cu statul. Scuturându-se de insinuarile că ea însăşi ar urmări să profite de „lucrul la şi cu statul”, Udrea loveşte puternic într-unul dintre greii PD-L: în Vasile Blaga. Pentru că, în ce contracte a descoperit dumneaei „regula” majorării contractelor prin adiţionale? În contractele de la Ministerul Dezvoltării Teritoriale şi Turismului. Pe cine a înlocuit Udrea la acel minister? Pe Blaga!
Ce putem înţelege de aici? Că Elena Udrea are (şi-a asumat ori i-a fost trasată) o misiune dublă. Unu, să se înalţe pe sine şi, doi, să-i coboare la „şesul”politicii pe Blaga et co.
Tristan Mihuţa
