Căci, nu poate fi întâmplător că liderii unor îndrăzneţe luări de poziţie sunt foşti consilieri ai preşedintelui Băsescu. Mă refer, în primul rând, la Elena Udrea, Sever Voinescu şi Cristian Preda, care stârnesc multă nervozitate în rândul „greilor” partidului.
Este greu de spus ce urmăreşte Traian Băsescu. Ai fi tentat să crezi că ţinteşte primenirea primului eşalon, respectiv retragerea în plan secund a „bătrânilor” Blaga, Videanu, Berceanu et co. Toţi, inşi uzaţi din punct de vedere moral, implicaţi în multe chestiuni dubioase, dacă nu de-a dreptul ilegale. Cunoscând însă firea preşedintelui Băsescu, putem să-l bănuim şi de plata unor poliţe mai vechi. Nu o dată, a răzbătut în opinia publică, de dincolo de zidurile Cotrocenilor, nemulţumirea lui Zeus faţă de unele acte ale acestor lideri. Şi cum preşedintele este bine – uneori, chiar prea bine! – informat, trebuie că are suficiente motive ca să le pregătească retragerea în fundalul scenei.
Oricare ar fi raţiunea acestui război surd, efectul nu poate fi decât unul sănătos. Cu atât mai mult cu cât PD-L are o tânără generaţie de politicieni de invidiat – oameni bine pregătiţi, combativi. Nu putem şti cât este meritul preşedintelui, cât este al altora, dar este evident că la PD-L există o bună politică de selecţie a cadrelor. Ceea ce, să fim obiectivi, nu se prea observă la celelalte partide, parlamentare ori ba.
E adevărat, şi în fruntea PSD a venit Victor Ponta, tânăr şi el. Dar cu o floare nu se poate face primăvară. Şi apoi, să nu uităm că „promovarea” lui Ponta a fost o chestiune de conjunctură, nu urmarea unui plan bine conceput. În plus, Ponta nu are sprijinul unui politician de talia lui Băsescu. Atât Iliescu, cât şi Adrian Năstase mai curând sunt preocupaţi să-l controleze pe Ponta, decât să-l sprijine să aducă lângă el alţi tineri şi, treptat, să primenească acest partid. Iată un motiv serios pentru a crede că PD-L va domina scena politică mulţi ani de aci înainte.
T.M.
