Aşa-numitul grup al independenţilor, considerat de către unii „PD-L junior”, tocmai aceasta se doreşte să fie. Nimic mai fals decât afirmaţia că aceştia i se supun orbeşte lui Traian Băsescu, cel care vrea să-şi asigure o „roată de rezervă” pentru a se perpetua în sferele înalte ale politicii. Că formarea unui nou partid îi serveşte de minune, este altă gâscă în altă traistă. Nota bene, vorbim despre un partid de stânga, pentru că unul de dreapta în niciun caz nu i-ar folosi. Dacă PNL-ul va reuşi să treacă cu bine de momentele grele prin care trece, iar intenţia lui Crin Antonescu- de a defini clar doctrina de dreapta a partidului- se va materializa, Băsescu poate să îşi ia adio de la visul de patriarh al unui partid care deţine pentru mulţi ani de zile puterea. Popularii or fi ei, acum, pe val, dar ambiguitatea doctrinară nu rezistă în timp, aşa că lui Băsescu i-ar conveni mai degrabă să fie cârmuitorul unui partid mare de dreapta sau de stânga.
Cum deja am spus că- dacă liberalii vor rezista- şansele lui Băse pe segmentul de dreapta sunt puţine, dacă nu inexistente, este normal să se reorienteze spre stânga.După rebranduirea titulaturii, nu la foarte mare interval de timp, se va trece, fără niciun fel de scrupule, la rebranduirea doctrinară, prin intermediul noului partid de stânga. Pentru Băsescu şi actualul său partid, nu va fi nicio problemă să treacă cu arme şi bagaje la Internaţionala Socialistă, asemeni fiului risipitor care se întoarce în ograda părintească. O singură problemă ar putea să îl tulbure pe Băsescu : posibilitatea ca totul să se petreacă independent de voinţa lui…
„Respectată, doctrina poate fi un motor dătător de energie. Folosită cum nu trebuie, se transformă în ghiulea legată de picior”
Simion Todoca
