Strania şi fascinanta poveste a „stigmatei” din Bocsig

De M.B.
8Comentarii
Strania şi fascinanta poveste a „stigmatei” din Bocsig
© FOTO: M.B.
Documente vechi arată că “Stigmata din Bocsig” a atras atenţia Vaticanului încă din 1934

Episcopia Lugoj a cerut “discreţia cea mai absolută” asupra cazului petrecut în judeţul Arad, temându-se de “reclamă de bâlci, cu larmă de sunete şi trâmbiţe”, în timp ce Vaticanul a cerut investigaţii amănunţite. Despre cine este vorba? Despre  Rafila Găluţ, care a trăit în perioada interbelică (1910 – 1939) în Bocsig şi despre care Jurnal Arădean şi Aradon au scris recent că va fi beatificată la Vatican.  Sfânta a atras atenţia Sfântului Scaun încă din 1934, după ce bisericile afiliate de la noi au transmis periodic informări despre stigmatele apărute pe trupul tinerei.

Conform unor documente vechi obţinute de la Parohia Greco-Catolică Bocsig, stigmatele au apărut pe trupul Rafilei în 1933 şi au fost confirmate “nu numai de parohul locului, preotul Petru Vancu, ci şi de diferiţi preoţi şi medici delegaţi din partea Episcopiei Lugojului să investigheze acest caz deosebit”.

Prima informare despre acest caz a fost trimisă Episcopiei Lugoj (Preaveneratul Ordinariat Lugoj) în  11 noiembrie 1933, de către administratorul parohial Petru Vancu: “În această parohie trăieşte o fetiţă cu numele Rafila Găluţ, care în anul 1931 a fost la Mănăstirea de călugăriţe din Blaj, de unde a fost demisă ca fiind debilă fiziceşte. Revenind acasă, sufletul ei ardea tot mai mult de dorinţa de a face tot mai mult voia lui Dumnezeu. Se spovedeşte în fiecare sărbătoare şi duminică, ba chiar şi în zilele comune. Acum, în septembrie a.c., se prezintă la oficiul parohial, arătându-mi pe trupul ei patimile Domnului Isus Hristos, stigmatizarea (…) Rog cu umilinţă Preaveneratul Ordinariat să binevoiască a delibera asupra celor raportate şi a trimite un preot evlavios, care apoi să cerceteze cazul”.

Au cerut discreţie

În răspunsul primit câteva zile mai târziu de la Lugoj se cere “discreţia cea mai absolută” asupra cazului, atât bisericii din Bocsig, cât şi familiei Rafilei. “Biserica în astfel de cazuri este de o rigoare extrem de severă şi nu se pronunţă decât numai după un control foarte riguros, constatându-se intervenţia supranaturalului în chip absolut neîndoios. Ne vei raporta de la caz la caz, ţinându-ne la curent de câte ori este nevoie”, scrie în răspunsul primit de către paroh.

“Discreţie, discreţie, discreţie”, se mai cere într-o altă scrisoare trimisă la Bocsig de către oficialii Bisericii Greco-Catolice, aceştia arătând că se tem de “reclamă de bâlci, cu larmă de sunete şi trâmbiţe”.

Viziunile Rafilei

Într-un alt document trimis Episcopiei Lugoj în  9 decembrie 1933 de către parohul din Bocsig se vorbea despre viziunile Rafilei şi semnele apărute pe trupul său: „Referitor la cazul Rafila Găluţ, cu reverinţă raportez următoarele: Mai sus numita fată mi-a spus cu zece zile înainte că Patimile Domnului Isus Hristos se vor arăta în trupul ei. Mi-a spus că stigmatizarea va dura din 15 nov. până în 24. S-a verificat exact. Se puteau observa precis semnele cuielor, în pălmi, la picioare, în coasta stângă, semnul cununii de spini deasupra frunţii. Din toate locurile curgea, respectiv se prelingea sângele. Acum din nou mi-a spus că se va reînnoi stigmatizarea şi va dura din 15 dec. până în 22. Aşteptând ordinele Preaveneratului Ordinariat, rămân supus fiu, Petru Vancu”.

Episcopul îl însărcinase pe un preot să întocmească un chestionar cu 48 de întrebări care i-au fost puse Rafilei, despre stigmate şi despre viziunile pe care ea spunea că le are.

Vaticanul, preocupat de caz

Episcopia de Lugoj a informat Congregaţia Bisericii Orientale (Dicaster al Sfântului Scaun) despre cazul Rafilei printr-o scrisoare adresată Cardinalului Luigi Sincero, pe data de 15 aprilie 1934. Mai multe documente au fost traduse şi trimise Sfântului Scaun în 27 iulie 1934, iar corespondenţa a continuat cu Vaticanul, care ceruse investigaţii amănunţite.

Documentele trimise la Vatican vorbeau şi despre „viziuni cu Maica Domnului şi cu Isus Hristos”.

Medicii, fără explicaţii

Documentele arhivate cuprind şi rapoarte medicale privind cazul de la Bocsig. În 16 septembrie 1934, Rafila Găluţ a fost consultată la sediul parohiei greco-catolice Arad II – Şega de o comisie formată din patru medici, dar aceştia „nu au reuşit să dea o explicaţie ştiinţifică stigmatelor Rafilei”.

„S-a constatat că stigmatele nu apar la intervale fixe, ci la date anunţate de Maica Domnului (în viziunile Rafilei – n.r.). Pe data de 1 octombrie 1934, apariţia stigmatelor se face în prezenţa medicului Teodor Vicas, a Pr. Petru Herlo şi a Pr. Petru Vancu, redactându-se un proces verbal, document tradus şi transmis imediat Sfântului Scaun”, se arată într-un raport aflat în arhivele bisericii din Bocsig.

Din 31 ianuarie 1936, stigmatele au sângerat tot la două săptămâni, câte trei zile, până în 15 aprilie 1939, când Rafila Găluţ a murit.

Beatificare şi canonizare

Mormântul Rafilei, aflat în Bocsig, a devenit tot mai căutat de credincşioşi din toată lumea, după ce Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a început, în 2015, procedurile de beatificare la Vatican.

„Zilnic vin vizitatori din toate colţurile lumii. O dată pe an, în ultima sâmbătă din luna octombrie, are loc şi un pelerinaj, la care vin în jur de 1.000 de oameni. Însuşi ministrul Apărării, Mihai Fifor, a fost la pelerinajul care a avut loc recent”, ne-a spus preotul paroh din Bocsig, Gheorghe Tomoioagă.

Conform sursei citate, demersurile pentru beatificare au fost iniţiate de către episcopul greco-catolic al Banatului, Alexandru Mesian.

„Este un proces de beatificare şi ulterior canonizare, iar prima etapă pentru beatificare s-a încheiat, aceasta derulându-se în ţara noastră. A doua etapă este în desfăşurare la Vatican, dar nu putem preciza când se va încheia”, a declarat  părintele Tomoioagă.

Mormântul Rafilei este îngrijit astăzi nu doar de Biserica Greco-Catolică, ci şi de Biserica Ortodoxă şi localnici, aceştia din urmă trăind cu speranţa că „Stigmata din Bocsig” va deveni prima sfântă a Banatului recunoscută de Vatican.

Cartea episcopului

La Editura Surorilor Lauretane din Baia-Mare a apărut cartea “Rafila Găluţ: fecioara stigmatizată de la Bocsig”, scrisă de episcopul de Lugoj, Alexandru Mesian. Cartea redă întreaga poveste, bazată pe documentele şi mărturiile vremii. Se scrie că Rafila a ajuns la un grad înalt de sfinţenie, pentru că “s-a apropiat de Dumnezeu prin rugăciune, extaz, viziuni, stigmate”.

Episcopul a afirmat că prin scrierea cărţii a dorit să răspundă “dorinţelor credincioşilor de a afla lucruri extraordinare din viaţa acestei fecioare”.

Stigmata – filmul

În 1999 a fost lansat filmul american “Stigmata”, care a avut un succes fulminant, fiind inspirat din poveşti similare care au apărut în lume. Un tânăr preot iezuit cu diplomă în chimie primeşte de la Vatican sarcina de a cerceta fenomene inexplicabile apărute în biserici din întreaga lume, printre care cazul unei femei, Frankie, (Patricia Arquette) pe trupul căreia au apărut din senin semne asemănătoare crucificării. Spre deosebire de cazul Rafilei, cunoscută drept foarte credincioasă, eroina din film este atee, ceea ce ridică semne de întrebare, pentru că de obicei însemnele răstignirii apar pe trupurile persoanelor credincioase. Când Frankie începe să leviteze cu trupul aşezat în poziţia crucificării, preotul înţelege că aceasta e posedata de ceva…

rafila

img-20171108-wa0009

img-20171108-wa0011

img-20171108-wa0012

img-20171108-wa0013

pelerinaj

img-20171108-wa0015

Taguri: ,


8Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor