TEROAREA unei ROMANCE din Israel: ALARMA suna zi si noapte, ai 45 de secunde sa te adapostesti

Reactualizat la:
FOTO mediafax
FOTO mediafax
O clujeancă stabilită în Israel povesteşte teroarea prin care trece cu familia de când au început bombardamentele. Alarmele antiaeriene sună zi şi noapte, iar oamenii au 45 de secunde pentru a se adăposti. Fiica ei este bolnavă, dar îi e frică să iasă din casă pentru a o duce la medic.

Femeia, care locuieşte în Ashdod, localitate aflată la mai puţin de 40 de kilometri de Fâşia Gaza, povesteşte cum viaţa liniştită a oraşului a fost dată peste cap de tirurile de rachete. Oamenii sunt speriaţi, iar traiul lor este marcat de alarmele antiaeriene care sună ziua şi noaptea, ei având 45 de secunde pentru a se adăposti.

Ramona a emigrat în Israel în anul 1999, prin căsătorie, stabilindu-se împreună cu soţul ei, Tibi, de asemenea clujean, dar care era plecat din ţară de mai mulţi ani, în oraşul Ashdod.

El lucrează la Tel Aviv, ea a lucrat ca profesoară de engleză la un liceu din Ashdod, dar acum este casnică, iar amândoi îşi cresc fetiţa care este la şcoală în clasa întâi.

Ramona nu şi-a imaginat niciodată că va ajunge să trăiască într-un război continuu şi că va trebui să îşi crească fata printre explozii şi alarme.

“Scriu cu greu, îmi tremură mâinile, tocmai ne-am întors în apartament după o nouă alarmă antiaeriană, nici nu mai ştiu a câta din ziua de azi…Am hotărât să vin în România cu fiica noastră, Maya, pentru siguranţa noastră şi pentru sănătatea noastră mintală”, a povestit Ramona pentru MEDIAFAX.

Familia Ramonei locuieşte la etajul al şaselea al unui bloc cu şapte etaje, iar în caz de alarmă antiaeriană are la dispoziţie 45 de secunde să se adăpostească.

“Noi locuim la etajul al şaselea într-un bloc de şapte etaje şi nu avem o cameră securizată în apartament, aşa cum au blocurile mai noi, aşa că noi trebuie să ieşim în casa scărilor şi este recomandat să mai coborâm un etaj. Cu cât te afli mai spre mijlocul unei clădiri, cu atât eşti mai sigur. Avem 45 de secunde din momentul în care sună alarma să ne adăpostim, aşa că avem papucii de casă lângă uşă şi când auzim alarma, fugim, ne încălţăm şi coborâm la etajul al cincilea. Nu avem voie să folosim liftul în timpul alarmei. Bineînţeles că alarma sună ziua şi noaptea, iar noaptea, soţul meu fuge şi o ia în braţe pe Maya, care doarme, şi fuge cu ea pe hol, în pijamale. Nu mi-am imaginat când am venit în Israel că vom ajunge să trăim într-un război continuu”, spune clujeanca.

De câteva zile, de când au început bombardamentele, iar Armata israeliană a lansat operaţiunea de ripostă asupra Fâşiei Gaza şi a liderilor Hamas, în Ashdod au fost suspendate cursurile şcolare, iar copiii stau în casă şi învaţă lecţiile cu ajutorul calculatorului, pe site-ul şcolii, unde pot ţine legătura cu învăţătoarea.

“Bineînţeles că sunt afectaţi copiii. În primul rând sunt «educaţi» de mici cum să acţioneze în situaţii de alarmă aeriană, la şcoală, şi acasă, şi pe stradă. În casă şi apartamente există camere sigure, în blocurile unde nu sunt există un adăpost la parter, dar e greu de ajuns la el când auzi alarma şi stai la etajul şase. Astea se folosesc de obicei în situaţii grave. Eşti instruit ce să faci în situaţii de alarmă, multe locuri publice în zona de sud au încăperi sigure. La supermarket-ul unde noi ne facem de obicei cumpărăturile există astfel de camere unde am stat şi noi când ne-a prins alarma. Sunt adăposturi mari în mall-uri, dar şi acestea sunt pentru situaţii de război. Nu este uşor să trăieşti sub rachete, însă cel mai greu este să trăieşti în teroare”, a precizat Ramona.

Aceasta a povestit că fetiţa ei a şi desenat pe o foaie cum vede ea situaţia prin ochi de copil şi a scris în ebraică mesajul: “Vă rog opriţi rachetele”.

Situaţia este una dramatică, mai ales în condiţiile în care nu ştii cum să reacţionezi în cazul în care ţi se îmbolnăveşte copilul.

“Azi trebuie să merg cu Maya la doctor, e puţin bolnavă şi efectiv mi-e frică să ies din casă cu ea, mai ales că şi ieri şi azi au căzut rachete şi au căzut pe clădiri”, a spus Ramona.

Ceea ce i se pare fantastic în această perioadă, în Israel, este suportul populaţiei pentru operaţiunea de ripostă, pentru Armată, “solidaritatea dintre oameni, felul în care acţionează autorităţile locale”.

Viaţa liniştită a Ramonei pe care a dus-o după ce a ajuns în Israel a fost tulburată şi în 2008, când a început a doua Intifadă arabă.

“În 2008 au început coşmarurile pentru noi, cei din Ashdod. Până atunci Hamas nu a avut rachete suficient de «modernizate» ca să ajungă cu ele până în Ashdod, dar aveau grijă să le lanseze spre localităţile mai apropiate de Gaza. În 2008 ne-au ţinut trei săptămâni în casă, atunci a căzut o rachetă într-un bloc chiar lângă noi şi am avut coşmaruri luni de zile din cauza asta. Mulţi dintre vecinii noştri au plecat atunci spre centrul Israelului, eram aproape singuri în tot blocul. Au urmat câţiva ani de «linişte» relativă, din când în când ne mai trimitea Hamasul câte o rachetă, apoi în primăvara acestui an iar am avut câteva zile de rachete, atunci a căzut una în stradă, lângă blocul nostru”, a povestit Ramona.

Ea a adăugat că autorităţile locale au încercat şi încearcă să ofere sprijin şi asistenţă oamenilor de fiecare dată când o rachetă explodează în apropiere.

Ramona mai are un băiat, Darie, de 26 de ani, care este căsătorit şi locuieşte în oraşul Ramat Gan. Acesta şi-a făcut serviciul militar de trei ani în Israel, iar acum aşteaptă ca el să o anunţe că a fost mobilizat.

“Deocamdată sunt mobilizaţi cei de la infanterie şi tancuri, în ideea că se aşteaptă intrarea în Fâşia Gaza cu forţe terestre”, a mai spus clujeanca.

SURSA mediafax.ro

FOCUS Israel: 9 filme despre o altă lume



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !