Tinerii maniosi alaturi de greci si impotriva referendumului organizat de Rosia Montana Gold Corporation

Reactualizat la:
Tinerii maniosi alaturi de greci si impotriva referendumului organizat de Rosia Montana Gold Corporation
Aproximativ 30 de tineri au ieşit în stradă, sâmbătă după amiaza, în semn de solidaritate cu localnicii din Halkidiki, Grecia, pentru a trage un semnal de alarmă asupra mineritului cu cianuri. Aceştia au precizat că proiectele de minerit aurifer şi extinderea activităţii de minerit atât în România, cât şi în ţările din sud estul Europei trebuie oprite cu orice preţ.

„Vrem natură, nu cianură”, „Banii le-au luat minţile, iar cianura o să ne ia viaţa”, „Certej fără cianură”, „Vrem apă şi păduri, nu aur şi cianuri”, „Solidarity with the greeks”, au fost doar câteva dintre mesajele postata de tineri.

„În regiunea Halkidiki din Grecia, compania El Dorado Gold Corporation – aceeaşi care propune exploatarea aurului la Certej, judeţul Hunedoara, plănuieşte extinderea activităţii miniere în zonă prin exploatarea aurului în carieră deschisă şi pe bază de cianuri. Locuitorii din Halkidiki se opun vehement de aproape 10 ani împotriva extinderii activităţii miniere în zonă, mii de cetăţeni greci şi cercetători alaturându-se rezistenţei lor”, a precizat unul dintre protestatari.

“Ne aflăm astăzi aici pentru a ne exprima solidaritatea cu cetăţenii din nordul Greciei, care suferă de aceleaşi probleme ca locuitorii din Certej şi pentru a arăta lumii că problema mineritului cu cianuri nu e numai problema României ci şi a Europei şi a lumii. De asemenea, am vrut să tragem un semnal de alarmă asupra referendumului din 9 de cembrie din 35 de localităţi din judeţul Alba, un referendum legal dar ilegitim. Practic, RMGC îşi face PR pe bani publici pentru un referendum în care nu vtează loc din Alba Iulia, Blaj, nu votează toţi românii, ţările din jur, pentru că proiectul de la Roşia Montană e cu impact transfrontalier”, a declarat Mihnea Blidariu, unul dintre protestatari.

Protestul nu a fost autorizat şi a durat câteva minute.

Consiliul Judeţean Alba va cheltui aproximativ 300.000 de lei pentru organizarea referendumului prin care populaţia din 35 de comune şi oraşe din judeţ va fi consultată cu privire la proiectul minier de la Roşia Montană. În urmă cu o săptămână, consilierii judeţeni din Alba au decis organizarea, în ziua alegerilor parlamentare, a unui referendum prin care populaţia din 35 de comune şi oraşe din judeţ va fi consultată cu privire la proiectul minier de la Roşia Montană.

Proiectul de hotărâre a fost votat de 21 de consilieri judeţeni, şase au votat “împotrivă”, iar cinci s-au abţinut.

Aleşii judeţeni au decis ca referendumul să se desfăşoare în 9 decembrie, ziua alegerilor parlamentare, în 35 de comune şi oraşe, în mare parte din zona Munţilor Apuseni a judeţului Alba, adică în oraşele Zlatna, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş şi comunele Roşia Montană, Lupşa, Stremţ, Vadu Moţilor, Bucium, Ciuruleasa, Râmeţ, Vidra, Sohodol, Ponor, Ceru Băcăinţi, Almaşu Mare, Poşaga, Rîmetea, Întregalde, Galda de Jos, Cricău, Meteş, Albac, Arieşeni, Avram Iancu, Bistra, Gârda de Sus, Horea, Ighiu, Livezile, Mogoş, Ocoliş, Poiana Vadului, Sălciua şi Scărişoara.

Potrivit hotărârii, cetăţenii cu drept de vot din aceste zone vor trebui să răspundă cu “Da” sau “Nu” la întrebarea “Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în zona Munţilor Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?”, întrebarea fiind modificată printr-un amendament în timpul şedinţei după ce iniţial se propusese formula: “Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în zonele miniere din Munţii Apuseni: Zlatna, Bucium, Abrud, Roşia Montană, Baia de Arieş?”.

Proiectul de la Roşia Montană se află în stadiu de evaluare, iar procesul de autorizare înaintează pe măsura finalizării procedurilor, declara, în septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb. Proiectul minier Roşia Montană este dezvoltat de Roşia Montantă Gold Corporation, al cărei acţionar principal este Gabriel Resources.

La Roşia Montană, judeţul Alba, se află cel mai important zăcământ de aur din România. Acesta, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, a fost concesionat în vederea exploatării către compania RMGC. Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social. Statul, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase