Un accident cu multe victime

Alegerea lui Mircea Geoană în fruntea PSD, în mai 2005, a fost un accident politic de proporţii. Ba, mai mult, prin consecinţele respectivei opţiuni a majorităţii social-democraţilor, putem spune că a fost un accident istoric cu milioane de victime.

De ce un accident atât de grav? Pentru că în fruntea PSD a fost instalat un om slab, fără viziune şi fără carismă. Cei care l-au propulsat în fotoliul pe care îl ocupase Adrian Năstase mizau pe faptul că scapă de o mână de fier şi vor avea de-a face cu o marionetă uşor de dirijat.

Ei bine, gândul meschin al uneltitorilor a fost pedepsit de soartă cât se poate de crunt. Molâul Geoană a deveni autoritar şi s-a înconjurat de oameni mărunţi, de teapa lui Vanghelie, mediocri, agresivi, care l-au susţinut şi i-au stimulat grandomania care mijise în capul său. Când toată lumea înţelegea că nu e omul capabil să-l învingă pe Traian Băsescu, când nici măcar simpatizanţii PSD nu îl acceptau în totalitate, Geoană, îmboldit de acoliţi, a nesocotit evidenţa şi s-a aruncat într-o luptă care nu era a lui.

A fost zdrobit, deşi avea în spate cea mai largă coaliţie postdecembristă, într-un moment în care oricine l-ar fi învins pe Băsescu. Că Geoană s-a umplut de penibil – cât de jenante sunt acum acele imagini în care ţopăia şi striga „Mihaela, dragostea mea!” – e treaba lui. Dar, dincolo de a fi o chestiune personală, eşecul lui Geoană a avut consecinţe catastrofale pentru mai toată lumea. PSD s-a văzut condamnat să rămână în opoziţie. Liberalii, care, de nevoie, în urma ieşirii lui Crin Antonescu din cursa prezidenţială, au mizat totul contra lui Băsescu, au pierdut şi ei pe mâna aceluiaşi Geoană. Au pierdut şi Gheorghe Ciuhandu cu ţărăniştii săi, a pierdut Klaus Johannis, au pierdut milioane de români care sperau să scape de voluntarismul vicios al lui Traian Băsescu.

Proporţiile dezastrului produse de accidentul politic care l-a adus pe Geoană în fruntea PSD şi, astfel, i-a netezit calea spre a ajunge să lupte contra lui Băsescu, se văd şi mai bine acum, la un an de la acele alegeri prezidenţiale. Ţara e la mâna marinarului şi aşa va rămâne încă patru ani. Şi totul, din cauza celor care, în mai 2005, i-au oferit lui Geoană o pălărie prea mare, în comparaţie cu capul său.

Tristan Mihuţa

tristan.mihuta@informmedia.ro



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !