5. ianuarie 2011 14:15; Reactualizat la: 5.01.2011 14:15


Vremea celor cu „şcoala vieţii”

A devenit un truism să spui că actuala putere este alcătuită, la vârf – adică la nivelul guvernului şi al ministerelor din persoane care nu au competenţă pentru domeniile pe care le conduc.

E vorba de indivizi care şi-au terminat studiile liceale cu chiu cu vai şi care, ulterior, au absolvit facultăţi la distanţă – distanţă care are sens propriu inclusiv în privinţa poziţiei lor faţă de materiile de studiu. Pe baza fabricilor de diplome, aceşti politicieni, de regulă tineri, până în 40 de ani, falşi purtători de competenţe, au ajuns în parlament, în guvern, au împânzit ministerele.

Această situaţie dramatică nu este determinată doar de lipsa de responsabilitate a corpului didactic din majoritatea facultăţilor. O mare vină îi aparţine sistemului alegerilor uninominale. Nu se poate să fi uitat cât de mult a militat Traian Băsescu pentru introducerea „uninominalului”, ca singură cale de a primeni clasa politică, de-a o întineri. A întinerit-o, nimic de spus, dar uitaţi-vă cu cine. Cu tineri inculţi, care zemuiesc de incompetenţă. Ar fi treaba şi ruşinea lor pentru faptul că sunt impostori – căci, ce altceva este cineva care şi-a procurat o diplomă pe care nu o merită? -, dacă nu s-ar afla în postura de a ne decide soarta. Şi de a nenoroci o ţară întreagă.

Cel mai vinovat este însă partidul care i-a selecţionat (pe ce criterii?) şi care i-a promovat. Este cutremurător faptul că asemenea oameni sunt chemaţi să scoată ţara din criză – şi nu întâmplător sunt incapabili, de doi ani, să vină cu o măsură de relansare economică. De aceea au şi adoptat tactica „tăiatului” – pentru că dacă să adaugi, să construieşti presupune competenţă, de tăiat poate tăia oricine, nu? Apoi, gândiţi-vă că aceiaşi incompetenţi fac legi pentru salariaţi şi pensionari, pentru educaţiei, pentru sănătate etc. Cum le fac? Evident, după mintea lor neobosită de studii şi neîncărcată de alte cunoştinţe, decât cele ce dobândite la „şcoala vieţii”.

 Ceva tot au băieţaşii şi fetele puterii actuale: o obrăznicie şi o impertinenţă fără egal. Un „je m’en fiche” care nu mă miră că-l întâlnesc la Costică Canacheu – un om fără studii superioare, care îşi permite să persifleze o somitate, precum Andrei Marga -, dar mă intrigă să-l descopăr la Teodor Baconschi. Nici măcar el n-a scăpat de acest virus răspândit printre portocalii de jucăuşul Zeus.

T.M.

Taguri: , ,

Recomanda articolul

Parerea ta
Care este parerea ta?
Filtreaza comentariile  | 
Filtru comentarii Inchide optiunile  X



Ultimele stiri din categoria ARADON opinii
Vacuta s-a pus pe fite
Indiferent de partidele care s-au perindat la guvernare după revoluţie, statul, prin companiile sale, a fost o simplă [...] mai multe »
Simandicoasa coana Europa
Înainte cu mult de aderarea la Uniunea Europeană, României i s-au impus tot felul de reguli, iar docilii noştri [...] mai multe »
Vorba lui Matache macelarul
Din două, una : ori preşedintele meu a tocit, înainte de a merge la summit-ul NATO, nişte cărticele, reuşind [...] mai multe »
Ungureanu de Basesti
Iritat de pretenţia lui MRU de a deveni noul tătuc al trupelor de uscat, foşti puşcaşi marini pe vremea când [...] mai multe »
Reintoarcerea la CPUN ? (II)
Aşa după cum am arătat, dispariţia pragului electoral ar putea să aducă în Parlament o sumedenie de [...] mai multe »
Reintoarcerea la CPUN ? (I)
Pot să înţeleg că este frustrant pentru candidatul la un post de parlamentar să obţină cele mai multe voturi [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

feedback

Logare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou