„Harta reprezintă un instrument care permite urmărirea investițiilor, a fondurilor alocate și reflectă interesul USR pentru transparentizarea actului guvernării. Ministra mediului, Diana Buzoianu a subliniat că transparența înseamnă ca oamenii să poată vedea concret unde merg investițiile publice, ce se construiește în comunitățile lor. Această hartă face exact asta: transformă date administrative greu accesibile într-un instrument public util cetățenilor, jurnaliștilor și autorităților locale.

USR la guvernare nu înseamnă doar atăt. Numeroase proiecte din PNRR au avut nevoie de finanțare alternativă, întrucât gradul de implementare redus indica riscul de a pierde banii. Ministerul mediului a identificat soluția, astfel că ele au fost mutate la AFM, pentru a putea fi finalizate, așa cum este cazul a nu mai puțin de 16 proiecte din județul Arad. Toate aceste informații sunt ușor de urmărit pe harta interactivă a investițiilor pentru mediu: https://mmediu.ro/harta-investitii-pnrr/ ”, spun cei de la USR Arad.

‘Este o negociere, adică este o negociere în care fiecare dintre părți are niște condiții – parte din condiții sunt discutabile, alte condiții sunt nediscutabile. Ce pot să spun la nivel general: am încercat să spun că nu vom face experimente, adică vom duce aceste negocieri cât este nevoie astfel încât să avem garanția că prim-ministrul desemnat va avea votul în Parlament’, a afirmat, marți, șeful statului.

În opinia sa, această situație nu va dura mult timp, iar orizontul de timp pentru desemnarea unui prim-ministru este unul ‘rezonabil’.

‘Rezonabil, nu vreau să fac promisiuni ca să nu punem o presiune și mai mare pe negocierile astea’ a adăugat președintele.

El a susținut că sunt ‘anumite’ șanse de a nominaliza săptămâna viitoare un premier: ‘Nu vreau să estimez, în capul meu sunt multe, dar nu vreau să pun o presiune suplimentară pe negocieri’.

‘În continuare exclud (scenariul organizării alegerilor anticipate)’, a precizat președintele.

‘Pentru România e bine ca această criză să se termine cât mai repede și în sensul ăsta voi acționa. (…) Se va contura o majoritate pe o soluție. Evident că și partidele și societatea, fiecare dintre noi avem așteptări și nu o să fie o soluție care să satisfacă total aceste așteptări, dar asta e politica și ăsta e rostul consultării, dar va fi o majoritate’, a transmis Nicușor Dan.

Întrebat dacă putea face mai mult pentru a menține coaliția de guvernare, el a răspuns:

‘Tensiunile din coaliție s-au amplificat. S-au întâmplat multe. În decembrie, la Consiliul European, discutând cu cineva de acolo am spus că mi-e teamă că lucrurile au intrat într-o sferă personală și va fi dificil. Am plecat toți împreună, am promis toți împreună că vom lucra. Toată lumea este vinovată. (…) Am făcut mai multe, au fost mai multe momente de mediere. Dând timpul înapoi poți să-ți reproșezi lucruri, momente, acțiuni, dar suntem aici, trebuie să ne uităm la viitor’.

Sursa: AGERPRES

Din cauza acestor circumstanţe, 12 angajaţi vor fi plasaţi în carantină timp de şase săptămâni ca măsură de precauţie, chiar dacă riscul de infecţie este scăzut”, a adăugat spitalul.

Sursa: AGERPRES

Anterior, lista inițială includea doar cinci state, respectiv Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia, însă prin noul act normativ au fost adăugate Austria, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia.

În baza acestei legislații, cetățenii ucraineni pot dobândi a doua cetățenie fără a fi obligați să renunțe la cetățenia ucraineană.

De asemenea, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele respective să devină cetățeni ucraineni în procedură simplificată.

Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș opinase, anterior, că decizia de a limita la cinci lista țărilor pentru care este acceptată dubla cetățenie reprezintă o formă de subapreciere a României de către autoritățile de la Kiev după ce, noua lege privind dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene, intrată în vigoare începând cu data de 16 ianuarie, a stârnit nemulțumire în comunitatea românească din Ucraina.

Actul normativ adoptat de autoritățile de la Kiev stipula condițiile în care poate fi dobândită cetățenia multiplă, dar și lista țărilor cu care Ucraina acceptă acord de dublă cetățenie. Pe listă se aflau cinci state, dintre care trei din Europa și două de pe continentul american, respectiv Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. Lista nu includea și România, ceea ce i-a îngrijorat pe românii din Ucraina.

Sursa: AGERPRES

Președintele a susținut că nu s-a schimbat nimic în ultimele decenii în politica externă română.

‘Nu cred că trebuie să amestecăm lucrurile. Noi în România avem, evident, o dezbatere internă, nu cea mai fericită, cum se întâmplă în democrație. Pe de altă parte, nu s-a schimbat absolut nimic în orientarea strategică a României, nici în relația cu Uniunea Europeană, nici în relația cu NATO, nici în relația cu Statele Unite, dimpotrivă, nu e vorba de o alegere, e vorba de a compatibiliza cât mai mult: cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO este mai puternică, cu cât NATO e mai puternică, cu atât Europa este mai puternică și, de altfel, (…) există, dacă vorbim de Flancul estic, există proiecte care sunt complementare la nivelul Uniunii Europene, la nivelul NATO. Deci ăsta este unul din avantajele competitive ale României, că are o politică externă extrem de predictibilă de 20, poate chiar 30 de ani, nimic nu s-a schimbat aici’, a arătat șeful statului.

Președintele a spus, în cadrul unei conferințe de presă ulterioare intervenției sale, că nu este cazul ‘să ridicăm îndoieli’ cu privire la direcția strategică a României.

‘România continuă să aibă o direcție europeană, un parteneriat cu Statele Unite, o atitudine corectă în cadrul NATO. Absolut nimic nu s-a schimbat și nu este deloc normal și productiv să amestecăm dezbaterea politică internă cu această dezbatere strategică. Deci, nimic nu s-a schimbat pe orientarea strategică și nu există vreo șansă ca în viitoarea majoritate să existe forțe antioccidentale’, a explicat el.

Nicușor Dan a susținut că interesul României este într-o Europa puternică, interesul NATO este într-o Europă puternică, interesul Europei și al României este într-o NATO puternică și ‘interesul României este ca Europa, Statele Unite, NATO să aibă o relație cât mai corectă între ele’.

Președintele a mai spus că expresia ‘prooccidental’ înglobează, așa cum spune Strategia națională de Apărare, cei trei piloni de politică externă ai României: Europa, Statele Unite ale Americii, NATO.

‘Este formula corectă, am utilizat-o alternativ, pentru că, în fine, trăiam în niște luni în care niciunul dintre dumneavoastră nu mi-ați atras atenția – asta este formula corectă pe care o vom utiliza în continuare’, a subliniat el.

Sursa: AGERPRES