„Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Partidul Național Liberal, prin președinte Bolojan Ilie-Gavril, astfel cum a fost precizată. Suspendă provizoriu executarea și efectele următoarelor hotărâri, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 26120/3/2026, aflat pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă: 1. Hotărârea Congresului Extraordinar al Partidului Național Liberal nr. 01/2026 din data de 21.06.2026; 2. Hotărârea Congresului Extraordinar al Partidului Național Liberal nr. 02/2026 din data de 21.06.2026; 3. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat alegerea organelor de conducere ale Partidului Național Liberal, adoptată ca urmare a aprobării moțiunii ‘Modernizare cu rădăcini’, potrivit procesului-verbal al desfășurării lucrărilor Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026; 4. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat ratificarea modificării Statutului Partidului Național Liberal aprobat prin Hotărârea Consiliului Național Extraordinar nr. 02/2026 din data de 19.06.2026”, se arată în hotărârea tribunalului.

De asemenea, se suspendă și actele subsecvente adoptate în temeiul hotărârilor de la Congresul PNL, respectiv:
* Decizia nr. 01/21.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 02/21.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 03/21.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 04/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 05/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 06/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 07/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 08/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 09/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 10/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 11/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 12/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 13/23.06.2026 a Biroului Permanent Național.

Conform tribunalului, decizia este executorie de drept, cu drept de apel în termen de cinci zile de la pronunțare.

Dosarul a fost repartizat judecătoarei Mihaela Luciani, despre care PNL susține că ar fi trebuit să se abțină în această cauză, deoarece a lucrat la Ministerul Justiției în perioada 2023 – 2025, în timp ce ministru era Alina Gorghiu, care se află pe lista reclamanților.

Mihaela Luciani face parte din cei șase magistrați de la Tribunalul București desemnați să facă parte din completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Măsura a fost contestată de PNL.

De altfel, în timpul procesului de miercuri, Valeriu Stoica, care reprezintă PNL în calitate de avocat, a solicitat recuzarea judecătoarei Mihaela Luciani.

De cealaltă parte, avocatul „puciștilor” a declarat că hotărârea Congresului, prin care a fost reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD și de a nu vota Guvernul Veștea, este nelegală.

De asemenea, el a susținut că a doua hotărâre a Congresului, prin care se solicită demisia unor membri din tabăra anti-Bolojan, încalcă dreptul la apărare al acestora.

În plus, el a reclamat că alegerea noii conduceri a PNL este nelegală, deoarece se aplică o procedură prevăzută în noul Statut al PNL, care nu era încă aprobat.

După dezbateri, s-a constituit un alt complet de judecată pentru a dezbate cererea de recuzare.

Cererea de recuzare a fost respinsă, iar judecătoarea Mihaela Luciani a dat dreptate „puciștilor”.

Acesta este al treilea proces câștigat de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alții, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma.

Pe 18 iunie, Tribunalul Ilfov a dispus suspendarea deciziilor luate în BPN al PNL din 15 iunie privind sancționare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Decizia a fost dată în timp record, respectiv în aceeași zi în care a fost înregistrată cererea în instanță.

Ulterior, pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie referitoare la convocarea Congresului Extraordinar al formațiunii politice din 21 iunie.

Congresul Extraordinar al PNL, desfășurat pe 21 iunie, l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului, el fiind de altfel singurul candidat.

La congres au fost adoptate și două hotărâri. Prima reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a unor membri importanți din tabăra „puciștilor”, respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie, să fie demarate procedurile de excludere.

Totodată, a fost aprobată modificarea Statutului PNL, pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid.

Sursa: AGERPRES

„Cum am mai spus-o deja, nu voi propune un premier de care să știu că nu are nicio șansă să strângă majoritatea. Și în momentul de față, cele două propuneri care au fost avansate nu au șanse să strângă majoritate. Și nu o să le propun, ca să fac un exercițiu de imagine. Asta este prima chestiune. A doua, în momentul în care l-am propus pe Eugen Tomac aveam nu garanția, dar în urma discuțiilor pe care le avusesem cu liderii partidelor, aveam așteptarea rezonabilă ca acest guvern de tehnocrați să treacă. De asemenea, în momentul în care l-am propus pe domnul Veștea, la fel, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu liderii partidelor, aveam așteptarea rezonabilă ca acest guvern să treacă. Față de discuțiile pe care le avusesem au apărut niște schimbări. (…) Nu mai sunt în situația în care să am o așteptare rezonabilă că o anumită propunere va trece, deci nu voi face o nominalizare”, a afirmat el.

Nicușor Dan a subliniat că majoritatea parlamentară nu este la președinte, ci răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor parlamentare.

„Și sunt sigur că vă veți duce la fiecare dintre ei să-i întrebați: au trecut 63, 65, 67, 69 de zile, că le numărați, care este propunerea dumneavoastră de majoritate, nu de declarație politică, de majoritate? Și sunt sigur că o să popularizați răspunsurile lor”, a spus șeful statului.

Președintele a menționat că atât varianta de guvern cu Eugen Tomac premier, cât și cea cu Adrian Veștea, „pe discuțiile prospective, și nu asumate în vreun fel sau altul”, a avut așteptarea rezonabilă să treacă fără voturi de la AUR.

El a precizat că și în cazul viitorului premier pe care îl va desemna nu va accepta pentru alcătuirea majorității parlamentare niciun vot de la AUR.

Sursa: AGERPRES

”Am știut întotdeauna că președintele Trump și Statele Unite sunt complet angajați față de NATO”, a afirmat el.

Fostul premier olandez a ținut să dea asigurări că există un angajament ferm din partea celor 32 de state membre NATO de a continua sprijinul pentru Ucraina.

Întrebat dacă i s-a părut că Trump este la fel de supărat ca la summitul de anul trecut sau măsurile luate de statele europene pentru a crește cheltuielile de apărare l-au domolit într-o oarecare măsură, Rutte a răspuns că discuțiile sincere fac ”familiile” mai puternice.

”Am simțit mereu că familiile care uneori discută sincer, chiar se ceartă puțin, sunt mai puternice decât cele nu vor să ajungă la dezacorduri și să țină mereu lucrurile în unitate. Am simțit mereu că este puțin fals. Îmi place când uneori între prieteni te poți certa unul cu altul pentru că te face mai puternic. Președintele Trump nu este o persoană care își ține opiniile pentru el”, a afirmat secretarul general al NATO.

El a adăugat că liderul de la Casă Albă a fost foarte clar în două chestiuni. ”Una este că Europa trebuie să facă mai mult. Este angajat față de NATO. Dar mi-a spus: ‘Mark, nu este un lucru corect. Cum poți avea 600 de milioane de oameni care trăiesc în Europa, cea mai bogată parte a lumii, cu economii ca Germania, Olanda, Italia și Franța, (…) și să fiți atât de dependenți de SUA. Nu este corect.’ Și cred că are dreptate. Asta este ceea ce a spus la Haga. Cred că ledearship-ul său a fost foarte important. Deci este angajat față de NATO, dar așteptând în același timp să facem cu toții mai mult”.

Rutte a recunoscut că Trump a fost dezamăgit de modul în care aliații au acționat în contextul războiului din Iran.

”Ceea ce am subliniat este că a fost vorba de cazuri izolate. În mod masiv, europenii au făcut ceea SUA au negociat bilateral cu țările europene”, a dat el asigurări.

Întrebat dacă și-a pierdut respectul de sine când Trump a făcut noi declarații care au provocat tensiuni referitoare la Spania și Groenlanda, iar el s-a aflat alături de liderul american și nu a spus nimic, Rutte a evitat un răspuns direct.

Pe de altă parte, el s-a folosit de prilej pentru a afirma din nou că ”Trump trebuie elogiat pentru că NATO este mai puternică” și că măsurile asupra cărora a insistat ”fac din Europa un partener mai relevant pentru SUA”.

Sursa: AGERPRES

Dintre cele 38 de persoane ajunse în județul Arad, cele mai multe, 19, sunt găzduite la Centrul de Îngrijire pentru Persoane Vârstnice Arad. Alte șase persoane au fost preluate de Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Vărădia de Mureș, cinci se află la Centrul de Îngrijire și Asistență Persoane Adulte cu Dizabilități Pecica, trei la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Cuveșdia, trei la Căminul pentru Persoane Vârstnice „Venus” Păuliș, iar două persoane au fost găzduite la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Petriș.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că inspectorii sociali vor verifica săptămânal situația persoanelor relocate în cele 76 de centre sociale din 20 de județe: „În calitate de ministru interimar, am dispus ca inspectorii sociali să monitorizeze și să verifice săptămânal situația oamenilor aflați în centrele rezidențiale și serviciile sociale din cele 20 de județe. Totodată, am solicitat colaborarea cu Inspectoratul General al Poliției Române pentru datele de identificare a celor 11 persoane care nu dețin CNP (documente de identitate)”, a transmis Dragoș Pîslaru.
Inspectorii sociali ai AJPIS au verificat, în perioada 6-7 iulie, situația persoanelor relocate din Bihor, fiind întocmite fișe de consiliere pentru fiecare beneficiar.
Aradul, pe locul patru
La nivel național, 409 persoane vulnerabile au fost identificate în urma perchezițiilor desfășurate în județul Bihor. Dintre acestea, 394 au fost transferate în 76 de servicii sociale din 20 de județe, iar alte 15 persoane se află internate în unități medicale. Un bărbat relocat în județul Mureș a decedat luni.
Datele centralizate arată că 171 de persoane dețin acte de identitate, unele dintre acestea fiind expirate, iar pentru alte 159 au fost începute demersuri pentru emiterea documentelor sau pentru stabilirea identității. Județul Arad se află pe locul al patrulea în țară ca număr de persoane preluate, după Alba, unde au fost relocate 60 de persoane, Satu Mare, cu 56, și Sibiu, cu 42 de persoane.
Dintre persoanele relocate în centre rezidențiale și servicii sociale, 125 dețin certificate de încadrare în grad de handicap, 121 figurează cu venituri sau au declarat că au venituri, iar 18 au declarat că dețin o locuință. Totodată, 165 de persoane au declarat că au rude.
Din fondul de rezervă
Guvernul urmează să adopte o hotărâre pentru alocarea unor fonduri din Fondul de rezervă bugetară, astfel încât standardul de cost pentru persoanele preluate să fie acoperit până la sfârșitul anului.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, fondurile ar urma să permită furnizorilor de servicii sociale să asigure îngrijirea și sprijinul beneficiarilor fără întreruperi și fără presiuni suplimentare asupra bugetelor locale.

‘Integritatea teritorială, suveranitatea națională și inviolabilitatea frontierelor sunt principii fundamentale ale dreptului internațional’, a declarat reporterilor la Bruxelles Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Totodată, liderii Islandei, Olandei și Letoniei au fost cei mai fermi în a strânge rândurile în jurul Copenhagăi la summitul NATO de la Ankara, notează EFE.

‘Poporul Groenlandei a spus că nu vrea să facă parte din SUA’, a declarat miercuri presei prim-ministrul islandez Kristrun Frostadottir, la sosirea la summitul din Turcia.

Deși a recunoscut că problema acestui teritoriu autonom a fost ‘o temă recurentă în declarațiile președintelui SUA’, ea și-a exprimat ‘speranța’ ca în discuțiile în curs să se ajungă la o soluție acceptabilă pentru toate părțile.

‘Cred că, cu tot ce am văzut în ultimele șase până la 12 luni, NATO devine mai puternică decât era înainte de situația în care ne aflăm’, a opinat Frostadottir.

La rândul său, prim-ministrul olandez Rob Jetten a declarat că, în ultimele luni, aliații europeni ‘s-au dovedit destul de capabili să apere acest continent’ și singuri, ‘deși evident cu ajutorul americanilor’.

Președintele leton, Edgars Rinkevics, a menționat că poziția țării sale este ‘foarte clară’ în a considera Groenlanda ‘o parte indispensabilă a Danemarcei’, dar a subliniat și necesitatea ‘consolidării securității în Arctica’, lucru pe care NATO ‘este pregătită să îl facă’.

Omologul său finlandez, Alexander Stubb, a evitat să comenteze această problemă atunci când a fost întrebat de presă la sosirea sa, afirmând pur și simplu că alianța va fi ‘mai puternică ca oricând’.

Anterior, prim-ministrul danez Mette Frederiksen – unul dintre primii șefi de stat sosiți la Ankara pentru ziua a doua a summitului – a declarat că Groenlanda ‘nu este de vânzare’ și a avertizat că Copenhaga va apăra ‘fiecare centimetru al teritoriului său’.

‘Ne așteptăm ca toată lumea, inclusiv toți aliații noștri, să respecte dreptul poporului groenlandez la autodeterminare, deoarece suntem un stat suveran și avem nevoie ca toată lumea să ne respecte integritatea teritorială și suveranitatea’, a spus ea.

Cu o zi înainte, Trump a declarat că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul SUA, a acuzat Danemarca că ‘nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat’ teritoriul insular și i-a criticat pe europeni pentru că nu doresc să accepte această idee, ‘cu toți banii pe care (SUA) îi cheltuiesc pentru a-i ajuta împotriva Rusiei’.

Sursa: AGERPRES

‘Sunt foarte supărat pe NATO’, a declarat el, mulțumindu-i în același timp lui ‘Mark’, ‘un mare secretar general’.

Trump, nemulțumit de NATO din cauza Groenlandei și a Iranului

‘Nu sunt mulțumit de NATO din cauza a ceea ce au făcut cu Groenlanda și nu sunt mulțumit de NATO pentru că nu au vrut să ne ajute împotriva principalului stat sponsor al terorismului, și anume Iranul’, a continuat el.

De când Statele Unite și Israelul au lansat un război împotriva Iranului, la sfârșitul lunii februarie, Donald Trump și-a criticat în repetate rânduri aliații occidentali care s-au distanțat de conflict.

Totuși, spunând că vrea să fie corect, Trump a clarificat că nu discutase anterior această chestiune cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

‘Cred că dacă aș fi făcut-o, poate lucrurile ar fi stat altfel, deși nu aveam nevoie de ajutor, dar testam apele. Voiam să văd dacă vor fi acolo sau nu, iar răspunsul a fost cel primit’, a declarat el.

Președintele SUA a indicat că, în acest context, a vorbit cu Germania, Franța, Regatul Unit și Italia, dar nu a vorbit cu Spania pentru că ‘este o cauză pierdută’.

De asemenea, Trump și-a exprimat frustrarea pentru că nu a reușit să obțină Groenlanda, pe care o consideră o ‘mare problemă’.

Trump a insistat asupra dorinței sale de a controla insula autonomă, parte a Regatului Danemarcei, afirmând că Washingtonul ‘are nevoie de Groenlanda pentru protecția lumii, nu doar a Statelor Unite’, în remarcile făcute după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

‘Vom avea marea întâlnire în curând și îmi voi exprima preocupările. Groenlanda este o mare problemă pentru noi’, a spus Trump înainte de întâlnirea cu liderii Alianței Atlantice.

Trump a afirmat că Statele Unite au ‘returnat în mod stupid’ controlul Groenlandei către Copenhaga după ce au ocupat insula în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca răspuns la ocupația nazistă a Danemarcei. ‘Nu ar fi trebuit să le-o înapoiem pentru că noi suntem cei care avem nevoie de ea’, a spus președintele republican.

‘Danemarca a fost învinsă în mai puțin de o zi de naziști, de Hitler. Și când s-a întâmplat acest lucru, ne-au transferat-o imediat nouă (Groenlandei). O aveam și o protejam. Apoi le-am dat-o înapoi, nu știu de ce, eu n-aș fi făcut asta’, a spus el.

‘Groenlanda este foarte importantă pentru Statele Unite, dar nu și pentru Danemarca’, a adăugat el, referindu-se la teritoriul autonom danez.

‘Avem nevoie de ea pentru protecția lumii, nu doar a Statelor Unite’, dar ‘atunci când am vrut să o luăm’, membrii NATO ‘au spus cu toții ‘nu”, s-a lamentat republicanul.

Alianța Atlantică a trecut prin turbulențe serioase la începutul anului, când Donald Trump a amenințat că va obține Groenlanda, posibil prin forță, considerând-o esențială pentru securitatea SUA.

El a dat înapoi după câteva săptămâni de retorică agresivă și a anunțat un acord-cadru privind Groenlanda cu Mark Rutte în ianuarie, ale cărui detalii au rămas însă vagi.

Rutte, aflat alături de Trump în timpul celui mai recent atac verbal al republicanului la adresa suveranității unui teritoriu membru NATO, a declarat cu privire la Groenlanda că el și președintele SUA ‘au făcut un pact la Davos’, adăugând că se va asigura că acest pact ‘este implementat pas cu pas’.

Secretarul general al NATO l-a lăudat, de asemenea, pe Trump pentru că i-a determinat pe aliați să se angajeze la summitul de anul trecut de la Haga să își mărească cheltuielile pentru apărare. ‘Fără tine pe acest scaun, acest lucru nu s-ar fi întâmplat’, a spus el.

Cu o zi înainte, după sosirea la summit, Trump și-a reiterat din nou revendicarea asupra teritoriului insular arctic, care a fost unul dintre motivele rupturii tot mai mari dintre Washington și aliații săi europeni.

De asemenea, el a acuzat Danemarca că ‘nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat’ teritoriul insular și i-a criticat pe europeni pentru că nu doresc să accepte această idee, ‘cu toți banii pe care (SUA) îi cheltuiesc pentru a-i ajuta împotriva Rusiei’.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen i-a răspuns miercuri lui Trump, declarând că Groenlanda ‘nu este de vânzare’ și avertizând că Copenhaga va apăra ‘fiecare centimetru din teritoriul său’.

‘Ne așteptăm ca toți, inclusiv toți aliații noștri, să respecte dreptul poporului groenlandez la autodeterminare, deoarece suntem un stat suveran și avem nevoie ca toți să ne respecte integritatea teritorială și suveranitatea’, a declarat prim-ministrul danez.

Liderii Islandei, Olandei și Letoniei și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca în fața afirmațiilor lui Trump și și-au reafirmat angajamentul de a consolida securitatea în Arctica.

Spania este o ‘cauză pierdută’, crede președintele american

Totodată, Donald Trump a criticat vehement Spania, numind-o o ‘cauză pierdută’, cu care Statele Unite vor ‘înceta toate schimburile comerciale’, ‘inclusiv vizitele’, acuzând din nou Madridul că nu participă la cheltuielile de apărare ale NATO.

‘Spania este un partener teribil în NATO. Nu participă, nu plătește. Nu vreau să am nimic de-a face cu Spania. Vă rog să întrerupeți orice schimburi comerciale cu Spania, inclusiv vizitele (…) Nu vrem să avem nimic de-a face cu asta’, a insistat președintele SUA.

Potrivit președintelui SUA, relațiile trebuie rupte ‘imediat’, deoarece Spania ‘este o cauză pierdută, sunt oameni răi’. El a adăugat că, deși există ‘câteva cazuri în plus’ de țări NATO cu o atitudine pe care o regretă, Spania ‘în special’ se numără printre cele care ‘sunt ostile’.

‘Ei fac mulți bani pe cheltuiala noastră și îi vom face să câștige mult mai puțin. Nu vreau să fac afaceri cu ei’, a afirmat Trump. ‘Vom vedea cât va dura ostilitatea lor atunci când vor suna spunând: ‘Vă rog, vă rog, vrem să facem comerț cu dumneavoastră, domnule”, a adăugat el, imitând un ton rugător.

Alături de el, șeful Alianței a apărat Spania, invocând ‘pasul major făcut anul trecut’ în cheltuielile militare, înainte de deschiderea oficială a summitului NATO de la Ankara, Turcia.

Trump declară că memorandumul de înțelegere cu Iranul nu mai este valabil și spune că nu mai vrea să negocieze

Totodată, Donald Trump a declarat că el personal consideră că acordul-cadru pentru încetarea focului cu Iranul s-a încheiat, afirmând că ‘s-a terminat’ pentru că iranienii ‘sunt niște gunoaie’.

‘Din punctul meu de vedere, s-a terminat. Nu vreau să negociez cu ei pentru că sunt niște gunoaie. Sunt oameni bolnavi, conduși de oameni bolnavi, răi, violenți. Dacă ar avea o armă nucleară, ar folosi-o’, a declarat Trump presei, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la începutul celei de-a doua zile a summitului liderilor Alianței de la Ankara.

‘Pentru mine, negocierea cu ei este doar o pierdere de timp. Mint. Am fost de acord, nu vor exista arme nucleare. Vorbesc cu presa și spun că nu am vorbit niciodată despre asta. Ce este în neregulă cu ei? Sunt nebuni’, a spus președintele SUA.

‘În opinia mea, s-a terminat. Cred că (negociatorii) își pierd timpul. Ei (iranienii) sunt o gașcă de mincinoși’, a conchis Trump.

Remarcile președintelui american vin după cel mai recent schimb de atacuri dintre Iran și Statele Unite.

Forțele americane au atacat Iranul marți seară, ca răspuns la atacurile iraniene asupra a trei nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Iranul, la rândul său, a bombardat baze americane în mai multe țări din Golful Persic, ca represalii.

Înainte de aceste atacuri, Statele Unite revocaseră autorizația de vânzare a petrolului iranian pe piețele internaționale, o măsură luată ca răspuns la atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz.

Sursa: AGERPRES