La un moment dat, discuția dintre cei doi se îndreaptă către aspecte de natură politică, Călin Georgescu afirmând că are o misiune care presupune deconspirarea tuturor celor pe care îi consideră implicați, făcând referire inclusiv la George Simion și afirmând că beneficiază de susținerea poporului.

În același context, Călin Georgescu îl îndeamnă pe Ionel Rusen să ia în considerare mutarea în Italia și revenirea ulterior, atunci când Georgescu va fi președinte („Te întorci, când voi fi eu președinte”): Călin Georgescu: Deci acum pot să-ți spun, că nu puteam să-ți zic. Misiunea mea a fost să-i deconspir tot. Tot sistemul! Inclusiv pe Simion (n.n. Simion George) la final.

Ionel Rusen: Da?

Călin Georgescu: (n.n. neinteligibil). Acum când se intră (n.n. neinteligibil). Toți s-au devoalat.

Călin Georgescu: Toți sunt gata! Eu am preluat tot. Eu am poporul în spate și toți s-au devoalat. Toți! Toate partidele politice.

Ionel Rusen: Tu zici că mai avem vreo șansă, Călin, să (n.n. neinteligibil)?

Călin Georgescu: Bineînțeles! Tocmai șansa este…’.

***

Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost reținuți luni de procurorii DIICOT sub acuzația că au înșelat un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, cu suma de 1,1 milioane de euro.

De altfel, cei doi discutau în mai 2025 despre implicarea în această schemă de înșelăciune.

„Fiind întrebat de către Georgescu Călin despre situația sa juridică, Rusen Ionel afirmă că nu are procese pe rol, menționând însă doar cauza în care a fost contactat în legătură cu Leu Răzvan. În ceea ce privește această cauză, Rusen Ionel susține că organele de cercetare penală ‘n-au ce să facă’, întrucât, în opinia sa, ar fi necesară efectuarea unei comisii rogatorii către Anglia. (‘Pentru că tre’ să facă comisie rogatorie între România și Anglia’)”, notează procurorii.

Ionel Rusen precizează că nu cunoaște dacă există și alte sesizări formulate împotriva sa, făcând referire la posibilitatea existenței unor denunțători „Niculae” și „Nemernicul ăla fără dinți”, însă afirmă că, de la persoanele respective, nu ar fi primit bani. În finalul acestei secvențe de discuție, cei doi ajung să considere că pentru amândoi soluția ar fi reprezentată de azil politic.

Sursa: AGERPRES

Președintele a subliniat că România are o „lungă istorie bilaterală de încredere” cu Statele Unite și că principalele preocupări ale Bucureștiului în relația cu Washingtonul sunt securitatea și economia.

El a amintit că bazele militare din România au fost folosite de aeronave americane pentru realimentare și pentru anumite echipamente defensive și a spus că Bucureștiul își dorește consolidarea cooperării militare cu Statele Unite.

În ceea ce privește relațiile economice, Nicușor Dan a menționat investițiile unor companii americane precum Ford și Microsoft și a declarat că România își dorește atragerea unui număr mai mare de investitori americani.

„Au avut o experiență foarte bună, au avut un randament bun al investițiilor și ne-am dori ca mai multe companii americane să investească în România”, a spus președintele.

Potrivit lui Nicușor Dan, România are avantaje în domeniul educației și al pregătirii în știință și inginerie, precum și un potențial important în sectorul energetic.

Întrebat despre viitorul NATO și despre rolul Statelor Unite în alianță, Nicușor Dan a spus că sprijinul american pentru apărarea Europei a fost, timp de ani de zile, mai mare decât contribuția europeană.

„Pentru ani de zile, America, Statele Unite, au oferit sprijin pentru apărarea Europei. Iar efortul nu a fost echilibrat”, a declarat el.

Președintele a afirmat că România a fost printre primele țări europene care au acceptat creșterea cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB și că, ulterior, s-a numărat printre primele state care au susținut o creștere suplimentară a acestora.

Nicușor Dan a vorbit și despre cooperarea dintre statele de pe flancul estic și țările nordice înaintea summitului NATO de la Ankara. El a spus că aceste state și-au aliniat pozițiile pentru a susține, în cadrul Alianței, „contribuții echilibrate” în domeniul apărării.

„Cred că, după summitul de la Ankara, mergem cu toții împreună, americani și europeni, pe drumul cel bun”, a afirmat președintele României.

În ceea ce privește riscurile generate de războiul din Ucraina, Nicușor Dan a declarat că România este afectată de incidente care au loc în apropierea sau pe teritoriul său.

„Suntem afectați de războiul din Ucraina, inclusiv de drone aeriene care, neintenționat, ajung pe teritoriul nostru”, a spus el, adăugând că două persoane au fost rănite în astfel de incidente.

Președintele a menționat și incidente provocate de drone navale care și-au pierdut controlul în Marea Neagră, precum și minele rămase în urma conflictului. El a amintit cooperarea României cu Bulgaria și Turcia în ceea ce privește minele din Marea Neagră.

Nicușor Dan a subliniat însă că aceste incidente nu au schimbat sprijinul României pentru Ucraina.

El a precizat că piloții români au intervenit pentru doborârea unor drone ajunse pe teritoriul României și a menționat și misiunea României în statele baltice, unde piloții români au doborât o dronă în Estonia.

Aflat la New York pentru reuniunile Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Nicușor Dan a declarat că principala sa preocupare este securitatea României și a regiunii.

„Principala mea preocupare este securitatea României și, desigur, securitatea regiunii”, a spus președintele.

El a afirmat că discuțiile dintre lideri urmăresc îmbunătățirea securității în regiune și identificarea unor soluții pentru încheierea războiului din Ucraina.

Potrivit lui Nicușor Dan, obiectivul este menținerea presiunii asupra economiei ruse prin sancțiuni și identificarea unor modalități eficiente de sprijinire a Ucrainei în război.

În timpul vizitei în Statele Unite, președintele României a mai spus că are programate întâlniri bilaterale cu oameni de afaceri americani și politicieni.

Întrebat despre securitatea Republicii Moldova și influența Rusiei în această țară, Nicușor Dan a amintit vizita efectuată la Chișinău cu trei săptămâni înainte, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a participat la o întrevedere trilaterală.

Președintele României a subliniat importanța relației cu Republica Moldova, inclusiv prin prisma poziției sale geografice, întrucât aceasta are doar doi vecini, România și Ucraina.

Nicușor Dan a afirmat că România sprijină atât Republica Moldova, cât și Ucraina în procesul de aderare la Uniunea Europeană și susține alinierea acestora la măsurile NATO, în condițiile în care cele două state rămân independente.

Întrebat ce ar dori să audă din partea președintelui american Donald Trump în discursul său la Adunarea Generală a ONU, Nicușor Dan a spus că nu dorește să comenteze asupra acestui subiect.

El a admis însă că Organizația Națiunilor Unite are nevoie de reforme și a subliniat importanța reuniunilor de la New York pentru dialogul dintre liderii lumii.

„Ceea ce este important este că această Adunare și această săptămână sunt importante pentru conectarea liderilor, pentru a găsi soluții la problemele actuale ale lumii, cea mai importantă fiind cea a securității, și pentru a încerca să obținem pacea”, a declarat președintele României.

Interviul a fost realizat în cadrul emisiunii „The Julie Mason Show”, cu Elliot Williams în calitate de gazdă invitată.

Sursa: AGERPRES

Cele mai mari creşteri de preţuri din blocul comunitar au fost înregistrate în Bulgaria (34,5%), Lituania (28,8%), Finlanda (27,6%), Germania (27,5%), Franţa (27,4%) şi România (26,7%). La polul opus, cele mai mici creşteri de preţuri au fost înregistrate în Ungaria (1,3%), Suedia (6,1%) şi Irlanda (11,7%).

În cazul României, creşterea anuală de 26,7% din luna august vine după un avans de 24,2% în luna iulie şi unul de 23,1% în luna iunie.

De la o lună la alta, consumatorii din UE au văzut cum preţurile la motorină s-au majorat, în medie, cu 8,3% iar cele la benzină au crescut cu 3,3%, în luna august. Aceasta după ce în luna iulie 2026, preţurile la motorină au crescut cu 4,3% şi cele la benzină cu 4,7%, comparativ cu luna iunie 2026.

Potrivit Eurostat, preţurile la motorină au crescut în 26 state membre UE, în luna august 2026 comparativ cu luna precedentă. Cele mai mari creşteri au fost în Cehia (14,3%), Bulgaria (13,5%) şi Luxemburg (12,3%). În schimb, cele mai mici creşteri de preţuri au fost înregistrate în Italia (5,2%) şi România (6,1%).

În ceea ce priveşte preţurile la benzină, 22 ţări au înregistrat scumpiri, trei state membre au înregistrat scăderi de preţuri şi în două ţări preţurile au stagnat în luna august, comparativ cu luna iulie. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Spania (8,2%) şi România (6,6%). Uşoare scăderi ale preţurilor au fost înregistrate în Ungaria (minus 0,6%), Danemarca (minus 0,3%) şi Slovacia (minus 0,1%).

Sursa: AGERPRES

„Domnul Grindeanu spune niște prostii, spune că va indexa cu inflația salariile din zona bugetară și pensiile, asta înseamnă pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro. De unde iei acești bani? Pentru că dumnealui nu ne spune suma. În condițiile în care acești bani ar trebui împrumutați, cine te împrumută? Promisiuni populiste, probabil sunt făcute și în contextul în care ar fi alegeri anticipate, hai să alegem PSD-ul că ne mărește salariul și pensia. Dacă țara nu livrează bani, ce trebuie făcut? Trebuie făcute aceste economii, ca acești bani economisiți să fie investiți în economia reală, nu investiți în salarii, în zona bugetară. Reforma administrativ-teritorială, care spune dumnealui că nu o face cu reduceri de posturi. Cum o face? Sau aia este reformă dacă nu reduci posturile? Aceste promisiuni n-au nicio acoperire. Sunt doar chestii populiste pe care, din păcate, partidul meu le-a făcut și până acum, le-a pus în aplicare și am ajuns la aceste deficite care sperie pe toată lumea, vorbesc de cei din exterior care ne asigură finanțarea”, a declarat, pentru AGERPRES, Constantin Toma.

Întrebat dacă vor fi indexate pensiile și salariile cu rata inflației, în situația în care ar putea fi desemnat premier al României, Sorin Grindeanu a răspuns luni seară la postul de televiziune Antena 3 CNN că „astea trebuie să le facem la anul, e obligatoriu să le facem. Nivelul de suportabilitate în România a atins punctul de fierbere, lucrurile acestea trebuie să fie făcute fără niciun fel de ezitare și fără niciun fel de nuanțe”.

În plus, liderul PSD a precizat că scenariul anticipatelor este constituțional, deși nu este de dorit pentru România.

„Sigur că scenariul anticipatelor e unul care este tot timpul pe masă, fiind un scenariu constituțional, noi nu fugim de acest scenariu, nu e unul de dorit pentru România, pentru că eu cred că încă patru luni, de acum încolo, nu pot fi organizate mai devreme de februarie din calculele pe care le-au făcut colegii mei, dacă s-ar porni rapid toate demersurile, încă patru luni de guvern interimar, de lipsa unui buget aprobat pentru 2027, de continuarea unui guvern interimar la Palatul Victoria care ia decizii proaste pentru români, chiar dacă e un guvern cu puteri reduse, ne va duce într-o situație critică în februarie, ăsta este motivul”, a mai precizat la Antena 3 CNN, Sorin Grindeanu.

În context, primarul din Buzău a adăugat că alegerile anticipate pot reprezenta o soluție, astfel încât criza politică determinată de lipsa unui guvern cu puteri depline să ia sfârșit.

„Anticipatele sunt o soluție a rezolvării acestei probleme. Partidele trebuie să înțeleagă că trebuie să-și facă treaba. Nu își fac treaba, trebuie să vii din nou în fața oamenilor, în fața cetățenilor, pentru o nouă învestire”, a subliniat Constantin Toma.

Sursa: AGERPRES

Potrivit acestuia, în primele șapte luni ale anului, investițiile publice au ajuns la aproximativ 76,5 miliarde de lei, în creștere cu circa 24% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar 71% dintre acestea au fost susținute din fonduri europene și PNRR.

„Pentru investitorii care finanțează statul român contează predictibilitatea, respectarea proiecțiilor asumate, continuarea reformelor și capacitatea noastră de a folosi fondurile europene pentru investiții și creștere economică”, a afirmat Nazare.

El a subliniat că, deși România se confruntă în continuare cu un deficit excesiv, „credibilitatea execuției – un factor decisiv pentru investitori – s-a apreciat incontestabil”.

„România nu mai negociază capital pentru consum, ci capital pentru transformare. România are proiecte în infrastructură, energie, apărare, digitalizare, industrie sau infrastructură critică, iar direcția care ne interesează este cea a tranzacțiilor concrete”, a precizat ministrul.

Nazare a arătat că provocarea următorilor ani este utilizarea bazei de investiții publice și europene pentru atragerea unui volum mai mare de capital privat, prin multiplicarea investiției publice și dezvoltarea unor proiecte bancabile.

„Nu doar să explicăm ce facem, ci să demonstrăm concret că România poate livra rezultate și este un partener serios și responsabil”, a transmis ministrul Finanțelor.

Alexandru Nazare participă în aceste zile la o serie de întâlniri economice și financiare dedicate atragerii capitalului american pentru proiecte strategice, consolidării dialogului cu investitorii internaționali și dezvoltării dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic România-SUA.

Ministrul Finanțelor face parte, în perioada 21-22 septembrie 2026, din delegația oficială a României la New York, condusă de Președintele României Nicușor Dan, cu prilejul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Sursa: AGERPRES