Hotărârea a fost pronunțată în data de 27 mai, după ce CNAIR a cerut în instanță suspendarea Ordinului nr. 475 din 5 mai 2026. Potrivit soluției publicate pe portalul Curții de Apel București, judecătorii au admis solicitarea companiei și au dispus suspendarea executării ordinului și a tuturor actelor subsecvente până la judecarea dosarului pe fond. Decizia este executorie, iar recursul poate fi depus în termen de cinci zile de la comunicarea hotărârii.

Prin ordinul contestat, Ministerul Transporturilor stabilise ca, în termen de 15 zile, cinci proiecte de infrastructură cu o valoare estimată la aproximativ 10 miliarde de euro să fie transferate de la CNAIR la CNIR. Printre acestea se află Drumul Expres Arad–Oradea, Autostrada București–Alexandria, tronsonul Făgăraș–Brașov al Autostrăzii Sibiu–Brașov, Alternativa Techirghiol și proiectul Podului Giurgiu–Ruse II.

Mai multe detalii AICI.

Acesta a precizat că reforma salarizării unitare este necesară şi „ea trebuie să aducă ordine, predictibilitate şi echitate într-un sistem care a acumulat prea multe excepţii, sporuri şi dezechilibre”.

„Discuţia nu este dacă legea trebuie să fie unitară sau nu, inclusiv cu o grilă aliniată pentru demnitari. România este prea săracă să nu remunereze adecvat şi unitar pe cei care au responsabilitatea să o conducă. Nu discutăm de meritul individual, ci de posibilitatea de a atrage persoane profesioniste şi competente în poziţiile de demnitate publică. Dar România se află într-un context fiscal şi social dificil. Avem nevoie de echilibru, de responsabilitate şi de un efort corect distribuit”, a subliniat Pîslaru.

În opinia sa, demnitarii nu pot să fie beneficiarii celor mai mari creşteri salariale nete, chiar dacă ar exista o reaşezare obiectivă de grile, în timp ce pentru alte categorii de angajaţi creşterile sunt limitate sau inexistente din cauza spaţiului bugetar disponibil.

„Societatea noastră este puternic divizată, iar percepţia publică privind beneficiile inegale ale reformei afectează direct şansele de adoptare a legii. Echitatea trebuie să se vadă nu doar în cum vă arăta ierarhia ocupaţională în final, ci şi în efortul în timp pentru ajustare pe care ar trebui să îl facă cei care ocupă funcţii de demnitate publică în comparaţie cu restul familiilor ocupaţionale. O îngheţare temporară sau măcar o reeşalonare devine mai mult decât oportună în condiţiile date. Iar până în 2031 ne vom respecta angajamentul pentru implementarea deplină şi unitară, inclusiv pentru demnitari”, a arătat ministrul interimar al Muncii.

Dragoş Pîslaru a transmis că nu poate garanta rezultatul discuţiilor cu CE, însă va susţine această poziţie în mod ferm şi argumentat.

„Voi merge la Bruxelles cu acest mandat clar: să apăr principiul unei reforme corecte, sustenabile şi responsabile, care tratează cu seriozitate atât angajaţii din sectorul public, cât şi contribuabilii care susţin acest sistem. Nu pot garanta rezultatul discuţiilor. Dar pot garanta că voi face tot ce ţine de mine pentru ca această poziţie să fie susţinută ferm şi argumentat”, a mai scris Dragoş Pîslaru pe pagina sa de socializare.

Sursa: AGERPRES

Potrivit anchetatorilor, în perioada martie – aprilie 2025, acesta ar fi lipit în mai multe zone din Ineu autocolante care conțineau fotografia lui Corneliu Zelea Codreanu, alături de simboluri legionare și mesaje de propagandă extremistă.

Surse apropiate anchetei au declarat că tânărul ar fi fost racolat prin intermediul rețelei Telegram, unde ar fi primit „misiuni” de răspândire a mesajelor legionare. Deși locuia în municipiul Arad, acesta mergea frecvent acasă, la Ineu, iar în timpul liber ar fi lipit autocolantele în diferite zone ale orașului.

Materialele au fost amplasate pe un stâlp de iluminat public din Parcul Dendrologic, dar și pe mai multe indicatoare rutiere din apropierea străzilor Calea Traian, Ion Creangă, George Coșbuc și Vasile Alecsandri. Autocolantele conțineau simbolul Mișcării Legionare – Crucea Arhanghelului Mihail –, dar și mesajul „HIS EXAMPLE, OUR STRUGGLE” („Exemplul lui, lupta noastră”). Procurorii susțin că tânărul a folosit inclusiv simboluri precum zvastica și crucea celtică, iar în unele locuri ar fi desenat aceste semne cu marker negru.

Cazul a ieșit la iveală după ce un bărbat care se plimba prin parc a observat afișele, le-a fotografiat și a publicat imaginile pe Facebook, întrebând ce se întâmplă în oraș. Postarea a atras atenția autorităților, iar polițiștii și procurorii au început cercetările.

În urma perchezițiilor efectuate la locuința tânărului din Arad, anchetatorii au găsit, în data de 12 mai 2025, mai multe autocolante similare, despre care există suspiciunea că urmau să fie răspândite.

Rechizitoriul a fost trimis spre soluționare Judecătoria Ineu, iar procurorii subliniază că trimiterea în judecată nu înlătură prezumția de nevinovăție.

Alți tineri cercetați

Acesta nu este singurul caz de acest fel investigat în județul Arad. Într-un dosar separat, doi adolescenți de 14 și 16 ani sunt cercetați penal, în stare de libertate, de procurorii Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, după ce ar fi vandalizat cimitirul evreiesc din municipiul Arad și ar fi desenat simboluri fasciste și antisemite pe mai multe monumente funerare. Potrivit anchetatorilor, cei doi ar fi fost racolați de o organizație antisemită din Ucraina și ar fi primit sarcini asemănătoare unor misiuni din jocurile video.

El a adăugat că PNL va analiza serios propunerea unui guvern tehnocrat, dacă aceasta va exista.

„În condiţiile în care vom avea o propunere de guvern tehnocrat, va trebui să vedem care este premierul propus, care este programul acestui guvern, ce vrea să facă, care sunt miniştrii de bază, pentru că dacă sunt nişte miniştri, o formulă de surogate ale PSD-ului, cu siguranţă nu vom vota un astfel de guvern. Sau dacă e un program de guvernare care nu se bazează pe realităţile noastre, pe problemele pe care le are România şi nu vine cu soluţii la problemele pe care le are ţara. Dar decizia legată de un vot sau de altul nu o ia Bolojan, ca persoană fizică. În momentul în care vom vedea o propunere, o vom discuta la modul serios, dar v-am spus care sunt premisele”, a subliniat Bolojan.

Acesta a confirmat că a avut o serie de discuţii, inclusiv informale, cu şeful statului după momentul moţiunii de cenzură.

„Pot să vă confirm că după moţiunea de cenzură am avut mai multe discuţii cu domnul preşedinte, în care, sigur, în afară de problemele care ţin de aspectele curente, programul SAFE, un program important, (…) în afară de PNRR, pentru că este un alt proiect foarte important, am discutat şi despre aspectele care ţin de contextul politic, despre noul Guvern, dar nu există în momentul de faţă o concluzie a acestor discuţii”, a mai afirmat Bolojan.

Acesta a subliniat că găsirea rapidă a unei soluţii la criza politică este de dorit, având în vedere că un guvern interimar are posibilităţi limitate.

„Gândiţi-vă, de exemplu, că dacă până la intrarea în vacanţă parlamentară nu se găseşte soluţia unui guvern, Guvernul nu va mai putea emite pe perioada vacanţei parlamentare nicio ordonanţă de urgenţă. Or, sistemul nostru administrativ, din păcate, chiar dacă nu sunt nici eu adeptul ordonanţelor de urgenţă, îţi impune ca periodic să intervii, să rezolvi urgenţe care apar, probleme legate de legislaţie. Şi din punct de vedere al capacităţii de a guverna cât mai bine, un guvern care este interimar are limitările lui, aceasta este adevărul”, a explicat Bolojan.

În altă ordine de idei, premierul interimar a precizat că „nu s-a discutat despre niciun nume în mod explicit”, întrebat dacă în întâlnirile avute cu şeful statului, acesta a avansat o soluţie.

„Domnul preşedinte, când va avea soluţia, o va comunica aşa cum consideră de cuviinţă, sau o va comunica public, sau va avea încă o rundă de discuţii, dar ce vă pot confirma, pentru că am văzut tot felul de nume care sunt avansate: nu s-a discutat despre niciun nume explicit”, a adăugat Bolojan.

Acesta a declarat că a avut o colaborare bună şi instituţională cu preşedintele Nicuşor Dan. Întrebat la Digi FM care a fost momentul când s-ar fi deteriorat relaţia cu şeful statului, Bolojan a explicat că, atunci când ocupi o funcţie importantă în stat, este necesar să colaborezi cu toate instituţiile pentru a reprezenta România şi pentru a duce proiectele mai departe.

„Eu nu am nicio percepţie de relaţie ruptă, pentru că în toată această perioadă am colaborat bine, am colaborat instituţional. Aici nu e vorba de simpatii sau antipatii, aici pur şi simplu e vorba că, atunci când ai o răspundere în ţară, trebuie să colaborezi cu toate instituţiile, cu toţi liderii cu care trebuie să faci echipă pentru a reprezenta România, pentru a duce lucrurile înainte. (…) Nu am avut discuţii legate de reproşuri, pentru că, aşa cum v-am spus, agenda întâlnirilor era una normală, pe subiectele care erau la ordinea de zi, pe care întotdeauna am discutat-o în mod corect”, a declarat Ilie Bolojan, miercuri.

Sursa: AGERPRES