Au fost cuprinse de incendii 18 de hectare în Berzasca și 30 de hectare în Sichevița. Focul nu a afectat fondul forestier.

La misiune au participat pompieri, SVSU, lucrători ai Ocolulului Silvic și personal civil, precum și două elicoptere Black Hawk alături de la Inspectoratul General de Aviație al MAI.

Echipajele de la sol au acționat cu turbosuflante, pliciuri și lopeți, iar din aer elicopterele au efectuat 32 de aruncări, însumând 80 de tone de apă deversate asupra focarelor.

Sursa: AGERPRES

Vineri seara, în centrul capitalei, protestatarii au mărșăluit scandând numele fostului ministru în vârstă de 35 de ani și sloganul ‘Aduceți-l înapoi!’.

Mikola, un protestatar în vârstă de 42 de ani, a declarat că ‘demiterea lui Fedorov este încă neclară’.

‘Vrem ca președintele să comunice’, a adăugat el, considerând că dialogul cu președinția nu este ‘închis’.

Fedorov a declarat în mai multe rânduri că se va întoarce în guvern doar în funcția de ministru al apărării.

Într-un interviu acordat săptămâna aceasta ziarului online Ukrainska Pravda, Fedorov a susținut că eforturile sale de a reforma sistemul de achiziții militare a fost principalul motiv din spatele demiterii sale în această lună.

Fedorov, un expert tehnic văzut de mulți ca un agent al schimbării în războiul de aproape patru ani și jumătate împotriva Rusiei, a declarat că schimbările propuse au întâmpinat rezistență din partea oficialilor din interiorul și din jurul ministerului.

‘Principalul lucru este să ne asiguram că Ucraina va ieși mai puternică din această situație’, a mai spus el.

Fedorov a fost înlocuit în funcție de Evgheni Hmara, anterior șef al serviciului de securitate SBU, într-o remaniere guvernamentală care a adus și la înlocuirea premierului Iulia Sviridenko.

Parlamentul urmează să voteze asupra acestor modificări, însă în prezent nu este programată nicio sesiune.

Sursa: AGERPRES

“Intervenția este dificilă, întrucât incendiul se manifestă sub învelitoarea din tablă a acoperișului, iar degajările de fum sunt mari. Cu toate acestea, pompierii au reușit să împiedice propagarea incendiului la imobilele învecinate” – transmite ISU Arad.

“Incendiul se manifestă prin ardere generalizată la nivelul acoperișului casei, pe o suprafață de aproximativ 250 de metri pătrați, cu posibilitate de propagare la imobilele învecinate” – informează ISU Arad.

‘Autoritățile de stat trebuie să ia măsuri voluntare pentru a reduce consumul de energie la orele de seară. Este o primă dovadă de responsabilitate. În al 2-lea rând, există proceduri în astfel de situații, care sunt gestionate de compania Transelectrica, și aceste proceduri vor fi puse în practică în așa fel încât să asigurăm funcționarea sistemului. Ei notifică companiile. Se știe fiecare companie la ce nivel de prioritate este în această zonă’, a explicat Bolojan.

Acesta a subliniat că există posibilitatea ca, pe spații mici, să aibă loc întreruperi în alimentarea cu energie electrică, din diferite motive, dar România nu este în situația în care să aibă o problemă în acest sens la scară extinsă.

‘Nu suntem în situația în care am avea probleme la o scară extinsă. Dar întreruperi de curent avem întotdeauna pe spații mici, din diferite motive. (…) Nu exclud posibilitatea să fie întreruperi, dar nu există în momentul de față niciun fel de date care să ne ducă către scenariile pe care le sugerați’, a precizat prim-ministrul, întrebat despre riscul de a exista cazuri de întreruperi ale alimentării cu electricitate la nivel național.

Pe de altă parte, șeful Executivului a afirmat că prosumatorii care au capacități de stocare pot fi de ajutor în această perioadă, aceștia putând stoca energie pe parcursul zile, când există un exces de producție, și pe care să o pot elibera, seara, în rețeaua națională.

‘Prosumatorii care au capacități de stocare ajută într-o manieră importantă, cei care au baterii, pentru că pot stoca pe parcursul zilei, când avem un exces de producție, și pot elibera, dacă îndeplinesc toate condițiile, în rețeaua națională, ceea ce stochează, în cursul orelor de seară. Toți cei care au posibilitatea de a stoca prin baterii au toate datele la dispoziție și au fost avertizați și rugați să folosească această oportunitate și e o decizie economică la un moment dat. Cei care au capacitate de stocare au tot interesul să vândă la orele de seară, pentru că atunci prețul este mult mai mare decât în cursul zilei. Dar, de-a lungul anilor, una dintre erorile care au fost făcute este că noi nu am stimulat zona de stocare sau nu am condiționat finanțările pentru fotovoltaice și de stocare. (…) Estimarea mea este că, dacă ținem o linie corectă, anul viitor ar trebui să fim într-o situație incomparabil mai bună, având mult mai multe capacități de stocare care să ne permită să atenuăm volatilitatea producției de energie în orele de seară’, a mai spus premierul.

Totodată, în opinia sa, ar trebui finalizate lucrările la hidrocentralele realizate în proporție de 70%-90%, blocate din cauza unor procese, deoarece acestea ar însemna un aport suplimentar la producția de electricitate.

‘Așa cum știți, există multe procese care au fost generate de probleme de mediu la lucrările hidrotehnice din România. Din păcate, o parte din aceste procese s-au lăsat cu suspendarea sau cu blocarea lucrărilor, cu blocarea diferitelor autorizații de mediu, de construire și așa mai departe. Dar asta nu ține de Ministerul Mediului, ci ține de instanțe, ține de cei care au contestat aceste lucrări. Și eu consider că, o dată ce o lucrare este realizată într-o proporție foarte mare, o dată ce intervenția omului s-a făcut masiv într-o anumită zonă, decizia rațională este să încheiem aceste lucrări și fiecare capacitate realizată în proporție de 70%, 80%, 90%, așa cum avem câteva capacități, odată intrată în producție, ar fi un aport suplimentar la o producție de energie electrică pe apă, una dintre cele mai curate, și la echilibrarea sistemului național’, a transmis Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, la finalul ședinței de Guvern, că a fost declarată stare de alertă la nivel național în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică.

‘Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea’, a precizat Bolojan.

El a amintit, în context, că este vorba despre o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor Dunării față de valorile normale din această perioadă.

‘În loc de peste 4.000 mc/s suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 mc/s în așa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup (Unitatea 1, n.r.). Aceeași situație este și în Ungaria, deci ambele țări ne-am redus capacitatea de producție a energiei pe nuclear la jumătate’, a explicat acesta.

Bolojan a adăugat că, pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să fie închis și cel de-al doilea grup al centralei nucleare de la Cernavodă.

Conform datelor publicate de Transelectrica, vineri, la ora 20:25, producția de energie electrică a României totaliza 5.239 MW, iar consumul se ridica la 7.177 MW, diferența de 1.938 MW fiind acoperită din import.

Sursa: AGERPRES

Alte state membre ale UE, precum Finlanda, Danemarca și Republica Cehă, au cerut la rândul excluderea Spaniei din spațiul Schengen. Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a afirmat că, împreună cu omoloaga sa italiană Giorgia Meloni, vor ‘reuni liderii europeni pentru a discuta situația’.

La rândul său, premierul ceh Andrej Babis a reproșat guvernului spaniol condus de premierul Pedro Sanchez efectul de încurajare generat de programul acestuia de legalizare a situației imigranților ilegali, prin care mai mult de o jumătate de milion de imigranți fără acte au obținut deja un statut legal în Spania.

Totuși, conform textelor europene, un stat membru în Schengen nu poate fi exclus și nici suspendat din acest spațiu de liberă circulație. Singura măsură prevăzută de codul Schengen este instituirea unor controale temporare și excepționale la granițele dintre statele membre, în caz de ‘amenințare gravă pentru securitatea internă sau ordinea publică’, măsură care a mai fost aplicată de unele state membre pentru a combate migrația ilegală.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat drept ‘inacceptabile’ imaginile care arată valul de migranți din Ceuta și a cerut returnarea acestora către Maroc, conform normelor UE.

Însă oficiali de la Bruxelles au dat de înțeles că ideea excluderii unei țări din Schengen nu ar fi nicidecum agreată de Comisia Europeană.

Un astfel de oficial european a declarat pentru AFP că ‘înțelege îngrijorările unor guverne’, dar a insistat că prioritatea trebuie să fie în primul rând ‘securizarea frontierelor externe’ ale UE.

Comisia Europeană a ținut să sublinieze de asemenea că această criză se limitează la exclava spaniolă Ceuta, situată pe continentul african, fără să fie înregistrate de acolo deplasări secundare ale migranților în interiorul UE.

Potrivit Ministerului de Interne spaniol, până vineri după-amiază peste 37.500 dintre cei circa 60.000 de migranți ajunși în Ceuta au revenit în Maroc. Corpurile a 43 de migranți au fost recuperate de pe coastă după ce au murit înecați în timp ce înotau spre exclava spaniolă.

Premierul Pedro Sanchez a declarat că acest val migrator brusc și masiv este generat de o interpretare pe care grupările mafiote ale traficanților au dat-o unei hotărâri recente a justiției spaniole referitoare la returnarea migranților sosiți pe mare.

Conform acestei hotărâri, ‘nu pot fi returnate la frontieră persoanele care ar sosi în Spania pe mare’, a explicat Sanchez, adăugând că ‘această interpretare (…) s-a răspândit ca focul de praf de pușcă în ultimele ore’. El a mai spus că ia în calcul revizuirea legislației pentru a facilita returnările la graniță.

Sursa: AGERPRES

“Aşa cum România, în situaţia în care Ucraina a avut probleme de alimentare cu energie electrică în ultimii ani, a alocat atunci când a fost nevoie cote de energie în regim comercial, şi Ucraina, tot în regim comercial, în condiţii de piaţă, alocă aceste cote de energie şi, atunci când au capacitate în rezervă, aşa cum se întâmplă în această perioadă, au fost de acord să exporte practic energie electrică în România în aşa fel încât să ne echilibreze sistemul energetic naţional. Sunt proceduri standard care se aplică. Transelectrica le-a aplicat de mai multe ori. Acum e o formulă de reciprocitate. Există un surplus de energie o perioadă de timp în Ucraina care poate fi exportat”, a explicat Bolojan.

Acesta a precizat că în cursul zilei de vineri a discutat cu vicepremierul Ucrainei şi ministru al Energiei, Denis Şmîhal, pentru a susţine România cu producţia din una dintre centralele nucleare ale ţării.

“Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deţine şi portofoliul energiei, domnul Şmîhal, pentru a ne susţine în perioada următoare cu producţia din una din centralele nucleare ale Ucrainei. Şi în acest sens Transelectrica şi Nuclearelectrica vor purta discuţii în aceste zile pentru un ajutor de urgenţă din partea Ucrainei în orele de seară. Şi pe celelalte pieţe, zona Bulgaria, Grecia, discutăm în aşa fel încât să asigurăm la maximum posibil necesarul de energie electrică în orele de seară”, a spus prim-ministrul.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat vineri, la finalul şedinţei de Guvern, că a fost declarată stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică.

“Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, a precizat Bolojan.

El a amintit, în context, că este vorba despre o scădere la mai puţin de jumătate a debitelor Dunării faţă de valorile normale din această perioadă.

“În loc de peste 4.000 mc/s suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 mc/s în aşa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducţiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puşi în situaţia, zilele trecute, să oprim un prim grup (Unitatea 1, n.r.). Aceeaşi situaţie este şi în Ungaria, deci ambele ţări ne-am redus capacitatea de producţie a energiei pe nuclear la jumătate”, a explicat acesta.

Bolojan a adăugat că, pe fondul tendinţei de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să fie închis şi cel de-al doilea grup al centralei nucleare de la Cernavodă.

Conform datelor publicate de Transelectrica, vineri, la ora 19:35, producţia de energie electrică a României totaliza 5.245 MW, iar consumul se ridica la 7.065 MW, diferenţa de circa 1.820 MW fiind acoperită din import.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Bolojan: Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august

Oprirea centralei survine concomitent cu un val de caniculă, ce ar urma să crească cererea de energie electrică la orele de vârf cu 20%. Prin urmare, guvernul ungar le-a cerut societăților industriale să-și diminueze consumul de energie.

Cele patru reactoare ale centralei nucleare Paks funcționează în prezent la mai puțin de 50% din capacitatea lor combinată de 2 gigawați și ar urma să fie oprite complet săptămâna viitoare, oprire despre care Magyar afirmase joi că ar putea surveni vinerea aceasta.

Însă la conferința de presă de vineri el a avansat un nou termen pentru oprirea centralei, menționând că aceasta ar putea surveni marți sau miercuri, termen despre care a spus că a fost calculat pe baza ultimelor predicții asupra nivelurilor Dunării estimate de autorități.

Apa din Dunăre este folosită pentru răcirea reactoarelor, care vor putea fi repornite numai după ce nivelurile apei se vor restabili suficient pentru o funcționare în siguranță, ‘dar estimarea este că acest lucru nu se va întâmpla în următoarele săptămâni’, a spus Magyar în timpul unei conferințe de presă la rafinăria Dunărea a companiei energetice MOL din Szazhalombatta.

El a susținut joi că Ungaria își poate compensa necesarul de energie prin importuri. Totuși, combinația dintre o producție internă mai mică și o cerere mai mare ar putea crea o situație critică în sistemul energetic.

În aceste condiții, premierul ungar și-a reiterat vineri apelul către marile companii industriale, inclusiv producătorii auto și de baterii, să-și diminueze consumul de electricitate și apă.

Sursa: AGERPRES

‘Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea’, a precizat Bolojan, care ocupă și funcția de ministru interimar al Energiei.

El a amintit, în context, că este vorba despre o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor Dunării față de valorile normale din această perioadă.

‘În loc de peste 4.000 mc/s suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 mc/s în așa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup (Unitatea 1, n.r.). Aceeași situație este și în Ungaria, deci ambele țări ne-am redus capacitatea de producție a energiei pe nuclear la jumătate’, a explicat acesta.

Bolojan a adăugat că, pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să fie închis și cel de-al doilea grup al centralei nucleare de la Cernavodă.

‘Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național. O producție foarte importantă, pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1.000 de megawați pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 de megawați, suntem în situația ca în orele de seară să importăm, în prezent, aproximativ 1.700 de megawați. În condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 de megawați producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 de megawați în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat’, a subliniat premierul interimar.

Potrivit acestuia, o situație asemănătoare este și în țările vecine României.

‘Am discutat în aceste zile măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcționarea sistemului energetic național în condiții normale. Pe plan extern sunt foarte importante interconexiunile și importul de electricitate din țările care au încă capacități în exces în producție. Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deține și portofoliul energiei, domnul Șmîhal, pentru a ne susține în perioada următoare cu producția din una din centralele nucleare ale Ucrainei. Și în acest sens Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții în aceste zile pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei în orele de seară. Și pe celelalte piețe, zona Bulgaria, Grecia, discutăm în așa fel încât să asigurăm la maximum posibil necesarul de energie electrică în orele de seară’, a arătat sursa citată.

Conform acestuia, toate capacitățile țării aflate în producție au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă, atât centralele pe gaz care produc în cogenerare în marile orașe, dar și centrale pe cărbune ‘în așa fel încât să putem crește cu 100-200 de megawați producția din aceste surse de energie’.

De asemenea, centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seară, în așa fel încât atunci când este un deficit de energie să fie un aport maxim și din acest sector de producție.

‘ANRE și Transelectrica au autorizat și vor autoriza în zilele următoare, în procedură de urgență, toate capacitățile care sunt finalizate și sunt în faza de obținere a autorizațiilor de exploatare pentru a putea intra imediat în producție. E vorba de fotovoltaice, eolian, stocare. S-au autorizat peste 400 de megawați în aceste zile, dintre care o treime pe capacități de stocare, pentru ca și acestea să-și aducă aportul în această situație’, a mai afirmat Bolojan.

Acesta a adăugat că un lucru important este menținerea în funcțiune a grupul doi de la Cernavodă. În acest sens, Guvernul a alocat, în ședință, printr-o hotărâre, șapte milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă.

Scopul este de a menține, chiar în condițiile de scădere a debitului Dunării, nivelul apei în bazinul de aducțiune, de unde își extrag apa pompele care asigură răcirea centralei, în așa fel încât pe Canalul Bala, care leagă Dunărea de această zonă, să fie un debit relativ constant.

‘Toți cei care lucrează în această zonă, de la canalele navigabile, Apele Române, structurile fluviale ale Armatei Române, să asigure dragajul. Analizăm inclusiv posibilitatea scufundării unor barje pentru a direcționa fluxul principal către această zonă’, a precizat Bolojan.

În același timp, spune premierul, este importantă și economisirea voluntară în orele de seară când există un deficit de energie.

‘Fac un apel către cetățeni, în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânșii în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți pentru a asigura energia electrică către populație. Estimările noastre, pe fondul secetei și al prognozelor meteo, sunt că nici în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. Pe fondul creșterii temperaturilor e posibil ca și consumul să crească, ajungând până la 8.000 de megawați pe zi în orele de seară. În această situație, fiecare megawatt care este economisit este foarte important’, a susținut Ilie Bolojan.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Bolojan: Ucraina a fost de acord să exporte energie electrică în România, astfel încât să ne echilibreze sistemul energetic naţional