Potrivit ministrului interimar al Finanțelor, România nu poate controla geopolitica, prețul mondial al energiei sau viteza cu care se dezvoltă inteligența artificială. Însă poate controla finanțele publice și cum construiește mediul în care investește capitalul românesc. „Trebuie să avem curajul să ieșim din logica costului electoral permanent. Responsabilitatea începe cu noi, cei care avem roluri de răspundere în stat, dar nu se termină acolo. De la ministru și până la orice funcționar public, statul trebuie să lucreze pentru cetățean și fiecare leu public trebuie să producă servicii mai bune pentru societate. Nu putem cere permanent mai multe resurse economiei fără să cerem, în același timp, mai multă performanță statului”, a afirmat ministrul interimar al Finanțelor.

Acesta a precizat că România are nevoie de o direcție pentru următorul deceniu. Dacă reduce deficitele gemene, ajunge la un stat mai eficient, mobilizează capitalul privat și folosește investițiile pentru a ne crește capacitatea de producție, România poate continua convergența și își poate consolida rolul economic în regiune. „Consolidarea fiscală nu este destinația. Este fundația de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare”, a punctat șeful de la Finanțe.

În zilele de 18 și 19 septembrie 2026, miniștrii de Finanțe din UE au avut un schimb de opinii despre impactul pe care inteligența artificială îl are asupra economiei europene și societăților, având ca punct de plecare prezentarea susținută de Directorul General al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva.

La reuniunea ECOFIN, Alexandru Nazare a discutat cu Kristalina Georgieva – directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), cu Mathias Cormann – secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu Nadia Calvino – președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), cu Valdis Dombrovskis – comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare și cu colegii miniștri de Finanțe ai țărilor UE despre o Europă care trebuie să investească mai mult, să mobilizeze mai bine capitalul privat și să își recapete avantajul de productivitate.

Sursa: AGERPRES

În luna aprilie, în cadrul unui interviu, Ilie Bolojan a comparat risipirea banilor colectați prin impozite și taxe cu alimentele dintr-o cămară, roase de șobolani. Bolojan a menționat că a încercat „să facă lumină” în astfel de situații și să elimine pierderea banilor. În acest sens, a făcut referire și la conducerile unor companii, venite pe filieră politică.

„Gândiți-vă că în cămara aceea pe care o mai are gospodarul, atunci când deschizi ușa, vezi că ai niște șoricei, niște șobolani, care sunt ca niște rozătoare care-ți rod acele alimente și, foarte plastic, știți am aprins becurile, este cât se poate de clar asta. Nu e rostul meu, dar asta am încercat, să fac lumină acolo și asta a deranjat”, a declarat premierul interimar, pentru Radio România Actualități.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament.

Sursa: AGERPRES

În mesajul cu cele 25 de realizări, în care caută să evidențieze măsurile sale pe teme de imigrație, politică externă și economie, Trump a susținut că a „stabilit cea mai sigură frontieră din istorie. Zero imigranți ilegali admiși în SUA în ultimele 16 luni”, a notat el, subliniind că administrația sa a redus drastic numărul refugiaților veniți din „zone periculoase”.

În ceea ce privește politica externă, Trump afirmă că Statele Unite au „anihilat capacitatea de îmbogățire nucleară a Iranului”, astfel încât Republica Islamică „nu va avea niciodată arma nucleară”.

Donald Trump s-a lăudat și cu taxele vamale pe care le-a impus partenerilor comerciali ai SUA, cu scopul de a „relansa industria prelucrătoare americană”.

Într-un alt mesaj pe social media, Trump a lansat sâmbătă un sondaj prin care propune schimbarea numelui Inteligenței Artificiale (IA).

„O descriere mult mai elegantă și exactă a acestui nou fenomen ar fi Inteligența Superioară (IS), Inteligența Extremă (IE) sau Inteligență Supremă (IS). Care este cel mai bun nume pentru această ‘revoluție’ în creștere constantă ?”, a întrebat el pe platforma sa Truth Social.

Apreciind că „mulți oameni consideră termenul de Inteligență Artificială imprecis și neelegant”, Trump le-a cerut susținătorilor săi să participe la sondaj.

Directorul general al companiei Meta, Mark Zuckerberg, a respins marți apelurile tot mai numeroase de suspendare sau măcar de încetinire a dezvoltării Inteligenței Artificiale (IA), el considerând că mecanismele pieței și riscul unor acțiuni judiciare sunt cele mai bune garanții în fața acestei tehnologii.

Mai mulți reprezentanți influenți din sector, conduși de directorul general al Anthropic, Dario Amodei, pledează deschis pentru o încetinire a dezvoltării IA. În schimb, Zuckerberg consideră că amenințarea cu acțiuni legale obligă deja laboratoarele să acționeze în mod responsabil.

Opinia lui Mark Zuckerberg a fost salutată de mai multe personalități din Silicon Valley apropiate Casei Albe, care contestă la rândul lor creșterea atenționărilor privind pericolele potențiale pe care le implică Inteligența Artificială și apelurile de încetinire a dezvoltării acesteia.

Compania Meta va investi anul acesta până la 145 de miliarde de dolari în infrastructura sa de IA. Nicio regulă nu ar trebui să întârzie lansarea modelelor americane de IA, „nici măcar cu o lună”, a indicat deja Zuckerberg la începutul lunii august.

În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri că Uniunea Europeană va reuni mari societăți din domeniul Inteligenței Artificiale (IA) pentru a susține eforturile acestui sector menite să încetinească dezvoltarea celor mai riscante modele de IA.

„Voi invita principalele laboratoare de prim-plan pentru a discuta despre sprijinul care trebuie oferit eforturilor actuale ale industriei de a încetini cursa”, a spus Von der Leyen în discursul său anual privind Starea Uniunii. De asemenea, ea a promis că UE va colabora la acest capitol cu țări care au o gândire similară, precum Regatul Unit și Canada.

Îngrijorările din jurul IA au crescut în ultimele săptămâni, după mai multe incidente de securitate și a unei noi capacități a modelelor de IA de a se perfecționa singure, fără intervenție umană.

Sursa: AGERPRES

Ales pentru un mandat de trei ani, acest consilier militar al secretarului general al NATO, în prezent Mark Rutte, este în mod tradițional un european sau un canadian, în timp ce Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) este întotdeauna un american, numit de președintele SUA.

La conducerea celei mai înalte instanțe militare a NATO generalul Breuer va avea ca mandat „o linie clară: amenințarea, provenită în principal din partea Rusiei, este în creștere”, a comentat în același comunicat ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Europenii „vor trebui să se implice și mai mult în propria lor securitate și în descurajarea convențională, în timp ce Statele Unite își vor extinde atenția către alte regiuni”, a adăugat el.

Sub presiunea președintelui american, Donald Trump, care dorește să axeze resursele militare americane către alte regiuni ale lumii decât Europa, în special pe fondul rivalității cu China, mai multe țări europene, inclusiv Germania, și-au crescut bugetele militare, iar statele membre ale NATO au acceptat în 2025 obiectivul de a aloca 5% din PIB-ul pentru apărare, urmând să crească astfel acest buget în mod progresiv până în 2035.

Alegerea generalului Breuer este „de asemenea un semn al încrederii față de Germania și o recunoaștere a numeroaselor măsuri întreprinse de Germania pentru a consolida Alianța”, consideră ministrul Boris Pistorius.

Devenită principalul contributor european în ajutorul financiar și militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, Germania se vede în prima linie în confruntarea cu Moscova, pe care o acuză de numeroase atacuri hibride, inclusiv acte de spionaj, sabotaj și atacuri cibernetice.

Tot sâmbătă, fostul președinte și premier rus, Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse și lider al partidului de guvernământ Rusia Unită, i-a acuzat pe susținătorii europeni ai Kievului că duc „un război direct împotriva Rusiei” prin sprijinul lor pentru Ucraina.

Sursa: AGERPRES

Comisarul Dombrovskis a menţionat că Bruxellesul şi Kievul colaborează pentru a stabili nevoile de finanţare ale Ucrainei, iar într-un termen relativ scurt vor putea „cuantifica deficitul” de finanţare al Ucrainei pentru anul viitor.

El a subliniat că Ucraina are o nevoie de finanţare tot mai mare, întrucât „invazia şi agresiunea rusă se intensifică”. De asemenea, comisarul european a semnalat că inclusiv evaluările Fondului Monetar Internaţional (FMI) arată că ajutorul financiar extern deja promis Ucrainei ar putea să nu fie suficient şi să necesite o suplimentare.

Suma de 32,6 miliarde de euro cerută de Kiev s-ar adăuga programului european de asistenţă financiară în derulare în valoare de 90 de miliarde de euro. Acest program constă într-un împrumut din care Ucraina primeşte în tranşe până la sfârşitul anului viitor 60 de miliarde de euro pentru achiziţii militare şi 30 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului bugetar, împrumut pe care Kievul va trebui să-l ramburseze numai dacă Rusia îi va plăti „reparaţii de război”, altfel va fi plătit de statele UE care au acceptat să-l garanteze, singurele care au refuzat fiind Ungaria, Cehia şi Slovacia.

Cât despre posibile noi opţiuni pentru finanţarea Kievului, comisarul european Dombrovskis a afirmat că executivul comunitar nu exclude repunerea în discuţie a propunerii de anul trecut de utilizare a activelor ruseşti îngheţate în UE în urma sancţiunilor impuse Moscovei, aşa cum au cerut luna trecută Spania, Polonia, Olanda şi Suedia într-o scrisoare în care au avertizat că împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina nu ar fi suficient.

Respectiva propunere de folosire a activelor ruseşti pentru a finanţa Ucraina a fost discutată în decembrie 2025, dar statele UE nu au ajuns atunci la un consens în favoarea acestei măsuri, în principal din cauza opoziţiei Belgiei, unde se află majoritatea acestor active şi al cărei guvern se teme de represaliile Moscovei. În cele din urmă, statele membre au convenit ca împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei să fie finanţat prin emiterea de datorie comună a UE, cu garanţia statelor UE, cu excepţia celor trei menţionate, care au cerut şi au obţinut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare a împrumutului, ameninţând că în caz contrar l-ar fi blocat prin veto.

Sursa: AGERPRES