„Am fost rugați să nu dăm publicității numele persoanelor pentru că deja e foarte mare scandal în partidele respective”, a susținut Șoșoacă, luni seara, într-o conferință de presă la sediul formațiunii.

Ea a explicat că, începând din data de 8 mai, peste 400.000 de membri și simpatizanți S.O.S. România din țară și din diaspora s-au exprimat pentru demiterea președintelui Nicușor Dan.

„Dacă vrem să reinstaurăm statul de drept în România (…) va trebui să ajungem să îl dăm la o parte și pe Nicușor Dan”, a afirmat Șoșoacă.

Liderul S.O.S. România le-a cerut șefului statului și serviciilor secrete „demisia de onoare”.

„Parlamentul este ales de români ca să îndeplinească ceea ce poporul român își dorește. (…) 95% dintre români își doresc demiterea lui Nicușor Dan și nu îl recunosc ca președinte. (…) Personal voi sesiza toate instituțiile internaționale ca să știe că poporul român, în cea mai mare parte, nu îl consideră pe Nicușor Dan președintele României”, a adăugat Șoșoacă.

Ea l-a criticat pe Nicușor Dan că nu a organizat consultări pentru numirea unui premier cu toate partidele și a pledat pentru alegeri anticipate.

Liderul deputaților S.O.S. România, Silvia Macovei, a menționat că printre motivele invocate pentru suspendarea șefului statului se numără „refuzul de a fi mediator și garantul Constituției” și încălcarea Legii fundamentale.

Sursa: AGERPRES

„În primul rând, așa cum am decis și s-a luat această decizie încă o dată fără echivoc, după trecerea moțiunii de cenzură, PNL nu mai trebuie să facă o coaliție cu PSD în această perioadă. Nu mai trebuie să repetăm niște greșeli care au fost făcute în ciclul electoral trecut.(…) Deci Partidul Național Liberal nu ar trebui să voteze un astfel de premier (…) În condițiile în care se va ajunge la discuții despre un astfel de guvern și se va evalua care este situația, vom lua deciziile de rigoare. Dar astăzi, dacă mă întrebați, PNL nu trebuie să susțină un astfel de guvern, pentru că la datele pe care le-a probat până acum conducerea PSD, la fuga de răspundere în totalitate, la acțiunea iresponsabilă de a șubrezi România într-o situație limită, nu e vorba, v-am spus, de o persoană sau alta, ci pur și simplu de o realitate pe care nu o putem nega, nu te poți baza pe ei că vor face ceea ce trebuie pentru țara noastră. Dar este absolut normal ca românii să-i vadă care le sunt soluțiile, pentru că, v-am spus, în afară de a fugi de răspundere, de a minți, de a face doar retorică politică, nu au probat nimic în aceste luni”, a declarat Ilie Bolojan, luni seară, la Digi 24.

Pe de altă parte, legat de sprijinul unui guvern minoritar în Parlament, el a subliniat că PNL trebuie să susțină anumite politici publice care sunt corecte pentru România.

„În aceste luni am susținut niște politici publice care nu țin de un partid sau altul, țin de România. Ca să accesezi fonduri europene, trebuie să îndeplinești jaloane, deci să dai legi pentru a le îndeplini, trebuie să vii cu ordine, cu hotărâri de guvern, cu alte legi pentru a rezolva problemele legate de accesare și toate aceste proiecte, în următoarele luni, indiferent unde va fi PNL, trebuie să le susținem, pentru că este o răspundere pentru România și nu putem, chiar dacă nu mai suntem în guvernare, să nu validăm lucrurile la care am lucrat și care sunt corecte pentru România: programul SAFE, alte aspecte de politici publice care țin de bună guvernare”, a afirmat Bolojan.

În același context, Bolojan a fost întrebat cum privește scenariul unui guvern minoritar PNL, cu el ca premier renominalizat.

„În condițiile în care PSD nu va reuși să facă un guvern sau va fugi de această răspundere, sigur că în aceste condiții, următoarea soluție este ca ceilalți să-și asume răspunderea să formeze un guvern. Și PNL, împreună cu USR, poate cu UDMR nu cred că fug de o astfel de răspundere, dacă se va ajunge în această situație. (…) În ceea ce privește o persoană sau alta, din nou, nu aceasta este problema de bază. Sigur, întotdeauna vor conta persoanele care sunt pe pozițiile de decizie, pentru că oamenii buni livrează lucruri mai bune, oamenii mai slabi nu livrează aceste lucruri”, a răspuns Bolojan.

El a adăugat că nu va fugi de răspunderea de a fi din nou propus premier, dacă se va ajunge într-o astfel de situație.

„În această ipoteză, în care se va ajunge într-o situație în care va fi nevoie de asta, la fel cum în vara anului trecut, când nimeni n-a dorit să-și asume răspunderea pentru țara noastră, dacă asta va fi situația, nu voi fugi de o astfel de răspundere. Dar v-am spus, nu aceasta este problema. Problema este de filozofia de guvernare”, a mai afirmat Ilie Bolojan.

Sursa: AGERPRES

Origini

COVID-19 este o boală infecțioasă virală cauzată de un coronavirus, SARS-CoV-2, apărută în China la sfârșitul anului 2019. A fost vorba despre o transmitere naturală de la animal la om, survenită, a priori, în perimetrul pieței agroalimentare din Wuhan, sau o evadare a unui virus modificat pe cale experimentală dintr-un laborator din acest oraș chinez? Cele două ipoteze se contrazic, însă prima dintre ele este susținută de majoritatea oamenilor de știință.

Acest virus a fost descoperit la începutul lunii ianuarie 2020, iar pe 11 martie 2020 OMS a declarat că epidemia cauzată de COVID-19 era de atunci considerată ca fiind o pandemie: aceasta a făcut milioane de morți – circa 20 de milioane de victime, potrivit OMS – și a devastat economia mondială.

Hantavirusul, al cărui nume provine de la râul coreean Hantan, în urma unui prim episod epidemiologic survenit în timpul Războiului din Coreea (1950-1953), este un virus prezent pe toate continentele, mai ales în Asia și Europa. El este monitorizat în zonele unde este endemic.

Transmitere și simptome

Hantavirusurile sunt transmise în principal la oameni de rozătoare sălbatice infectate, care elimină virusul prin salivă, urină și excremente: inhalarea prafului contaminat cu acele excreții reprezintă principala cale de infectare.

Singura dintre cele aproximativ 30 de hantavirusuri despre care se cunoaște că se transmite de la om la om, tulpina Anzi, are o perioadă de incubație cuprinsă între una și șase săptămâni, comparativ cu 7-10 zile, în medie, după apariția simptomelor, pentru COVID-19.

Deși transmiterea interumană a hantavirusului Anzi – tulpina identificată pe vasul de croazieră – „se realizează pe cale aeriană, ea necesită condiții foarte speciale de proximitate, de promiscuitate sau un teren de fragilitate medicală la persoanele expuse, dincolo de ceea ce se cunoaște pentru alte virusuri respiratorii”, inclusiv pentru SARS-CoV-2, a explicat Virginie Sauvage de la Institutul Pasteur din Paris, directoarea Centrului Naționale de Referință pentru Hantavirusuri.

Potrivit Institutului Pasteur, „perioada de transmitere cu cel mai mare risc” pentru hantavirus este cea a apariției primelor simptome, care adeseori preced o spitalizare: cei apropiați sunt astfel persoanele cele mai expuse, mai ales în timpul contactelor foarte apropiate (contact sexual) sau al unor momente de viață din spațiile închise (cameră, vehicul etc.).

În timp ce hantavirusurile de pe continentul american pot provoca insuficiențe respiratorii și cardiace, precum și febre hemoragice, COVID-19 este doar o boală respiratorie, care poate provoca febră, tuse, dificultăți de respirație, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, diaree, pierderea mirosului și a gustului.

Rată de mortalitate mai mare, dar „risc mai mic” de pandemie

Un virus care ar ucide „50% din populație, ar decima-o pe aceasta rapid, privându-se de ocazia de a se răspândi”, a declarat Raul Gonzalez Ittig, biolog la Agenția națională de cercetări științifice din Argentina, o țară confruntată deja cu un focar de hantavirus, care a provocat 11 decese în 2018-2019. Or, întrucât hantavirusul Anzi are o rată de mortalitate care poate ajunge la 40%, „decesele survin repede”, a adăugat Raul Gonzalez Ittig, subliniind că „izolarea bolnavilor, implementată fără amânare, întrerupe rapid lanțul de transmitere virală”.

Așadar, totul se petrece „mult mai repede: o singură persoană îl transmite, zece se infectează și, fără un tratament adecvat, mor. De aceea, riscul unei pandemii de hantavirus este mult mai mic”, a explicat el, în timp ce COVID-19, care nu provine, după părerea sa, de la „un virus cu mortalitate rapidă, infectează mai întâi mii de persoane înainte ca decesele să înceapă să se acumuleze”.

Tratamente, vaccinuri

„Nu există în prezent niciun tratament specific, nici vreun vaccin” împotriva hantavirusului, a precizat specialistul în boli infecțioase Vincent Robin, de la ANRS-Mie.

Însă „cu cât îngrijirea medicală este mai rapidă, cu atât mai bun va fi prognosticul”, a subliniat Virginie Sauvage. În cazul unor leziuni pulmonare severe, o asistență respiratorie este necesară, mai ales în secția de reanimare. Dacă apare o insuficiență renală, poate fi necesară dializa.

Pentru COVID-19, îngrijirile medicale vizează atenuarea simptomelor (paracetamol), dar și antivirale care pot fi administrate anumitor persoane cu risc ridicat de a dezvolta forme grave ale bolii.

În ceea ce privește un posibil vaccin, „studii au fost realizate pe anumite tulpini ale virusului, dar eficacitatea lor nu a fost încă dovedită la nivelul tuturor hantavirusurilor”, a explicat Vincent Ronin.

Împotriva COVID-19, vaccinurile, mai ales cele cu ARN mesager, au fost dezvoltate în timp record în perioada pandemiei. Eficacitatea lor și siguranța lor au fost de atunci documentate pe scară largă în baza miliardelor de vaccinări efectuate la nivel global.

Sursa: AGERPRES

Iranul blochează deja de câteva luni strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează de obicei o treime din îngrășămintele din lume, ca represalii pentru războiul lansat de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. Exporturile care tranzitează în mod normal strâmtoarea, un pasaj strategic al comerțului maritim global, sunt destinate în general Braziliei, Chinei, Indiei și Africii.

În martie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a înființat un grup de lucru condus de Jorge Moreira da Silva, director executiv al Biroului Națiunilor Unite de asistență pentru proiecte (UNOPS), în vederea dezvoltării unui mecanism pentru trecerea îngrășămintelor și a materiilor prime conexe, cum ar fi amoniacul, sulful și ureea.

Moreira da Silva a precizat că s-a întâlnit cu peste 100 de țări pentru a obține sprijin, în special din partea statelor membre ale ONU, pentru acest mecanism. Cu toate acestea, părțile implicate în conflict – Statele Unite, Iranul și statele din Golf – nu au fost deocamdată convinse.

„Problema este că sezonul de semănat nu așteaptă”, a notat Moreira da Silva, amintind că în țările africane semănatul anumitor culturi se va încheia în câteva săptămâni.

Responsabilul ONU a estimat că trecerea a cinci nave încărcate cu îngrășăminte și materii prime aferente pe zi ar preveni o criză pentru fermieri.

„Este o chestiune de timp. Dacă nu abordăm rapid cauza principală a crizei, va trebui să gestionăm consecințele cu ajutor umanitar”, a remarcat el.

Dacă se ajunge la un acord, mecanismul ar putea fi operațional în termen de șapte zile, a estimat oficialul ONU. Dar chiar dacă strâmtoarea s-ar redeschide imediat, va fi nevoie de trei până la patru luni pentru o revenire la normal, a apreciat acesta.

Deși prețurile alimentelor nu au explodat încă, Moreira da Silva a constatat o creștere puternică a costurilor îngrășămintelor, despre care experții spun că va duce inevitabil la o scădere a productivității agricole și apoi la o creștere bruscă a prețurilor alimentelor.

„Nu putem amâna ceea ce este atât posibil, cât și urgent: să se permită trecerea îngrășămintelor prin strâmtoare și, astfel, să fie minimizat riscul unei insecurități alimentare globale severe”, a insistat el.

Sursa: AGERPRES

Reprezentanții Gărzii de Mediu avertizează: „nerespectarea măsurilor dispuse poate atrage sancțiuni severe, amenzile prevăzute de lege pentru neîndeplinirea obligațiilor impuse de comisari putând ajunge până la 100.000 de lei. Vom continua monitorizarea zonei pentru a verifica modul în care sunt puse în aplicare măsurile dispuse și pentru ca terenurile afectate să fie readuse la starea lor naturală”, a transmis Garda de Mediu.

Infrastructura a avansat mai repede decât economia

România și-a construit avantajul digital prin dezvoltarea rapidă a infrastructurii de internet. Concurența dintre Digi, Orange și Vodafone a crescut vitezele și a redus costurile, iar în 2025 viteza mediană la internet fix depășea 235 Mbps. Această infrastructură a susținut extinderea muncii remote, a outsourcingului și a serviciilor cloud, multe companii din București și Cluj folosind platforme precum Microsoft Azure, Google Cloud și AWS pentru operațiuni internaționale.

Platformele de streaming precum Netflix, Max și Spotify au devenit dominante în consumul digital urban, în timp ce gamingul online a explodat prin titluri competitive precum Counter-Strike 2, EA Sports FC și League of Legends. Comerțul electronic a fost împins înainte de platforme precum eMAG, Fashion Days, Glovo și Freshful, care au schimbat complet comportamentul de consum în marile orașe.

Același avans tehnologic a influențat și zona de gaming digital și hitech in pokerul online. Platformele moderne folosesc infrastructură cloud, servere cu latență redusă și alocare automată în timp real pentru mesele de joc. Printre cele mai populare opțiuni se află turneele live, mesele sit and go și formatele rapide hexapro. Rezultatele sunt verificate prin algoritmi și servere dedicate, iar cărțile sunt distribuite instant pentru sesiuni fluide și constante.

Pentru companiile internaționale, România a devenit atractivă prin combinația dintre costuri competitive, specialiști tehnici și conectivitate bună. Amazon, Oracle, Microsoft, IBM și UiPath și-au extins operațiunile locale în ultimii ani, în timp ce startup-uri din fintech, cybersecurity și AI au început să atragă investiții regionale.

Totuși, infrastructura nu este suficientă. România demonstrează că internetul rapid nu garantează automat o economie complet digitalizată. Multe IMM-uri folosesc încă procese manuale, iar numeroase instituții publice operează prin sisteme fragmentate și documente fizice.

Marile orașe funcționează deja într-o economie digitală matură

În București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, digitalizarea este deja parte din viața economică de zi cu zi. Companiile folosesc soluții software complexe, platforme de colaborare, servicii cloud și instrumente de automatizare. Consumatorii folosesc aplicații de mobile banking, plăți contactless, marketplace-uri, livrări rapide și abonamente digitale.

Sectorul ecommerce a devenit unul dintre cele mai vizibile semne ale schimbării. Piața românească a depășit 11 miliarde de euro în 2024, susținută de cumpărături mobile, logistică mai bună și încredere mai mare în plățile online. Social media a devenit și ea parte din infrastructura comercială. TikTok, YouTube și Instagram influențează cumpărăturile, promovarea brandurilor și deciziile de consum.

Fintech-ul este un alt motor important. Plățile digitale sunt estimate să depășească 37 de miliarde de euro în 2025, pe fondul creșterii mobile bankingului, plăților instant și soluțiilor financiare digitale. România rămâne încă o economie în care numerarul are un rol important, dar direcția este clară. Consumatorii urbani trec accelerat spre servicii financiare digitale.

IMM-urile și zonele rurale rămân în urmă

În afara zonelor urbane dezvoltate, imaginea este diferită. Multe IMM-uri încă folosesc procese manuale, contabilitate clasică, foi de calcul simple și interacțiuni offline cu clienții. Migrarea în cloud, automatizarea, securitatea cibernetică și analiza datelor rămân slab dezvoltate în multe firme mici.

Această întârziere are efecte directe asupra productivității. O firmă care nu folosește instrumente digitale moderne pierde timp cu sarcini repetitive, are acces mai slab la date și reacționează mai lent la schimbările pieței. Într-o economie europeană tot mai competitivă, acest decalaj devine periculos.

Zonele rurale se confruntă cu probleme suplimentare. Chiar dacă accesul la internet s-a îmbunătățit, competențele digitale, serviciile publice online și folosirea plăților digitale rămân mai limitate. Diferența dintre România urbană și România rurală nu mai ține doar de infrastructură, ci de felul în care tehnologia este folosită.

România produce talent IT, dar are deficit de competențe digitale

Una dintre cele mai mari contradicții ale României este diferența dintre specialiștii IT competitivi și nivelul redus al competențelor digitale generale. Sectorul IT&C contribuie cu aproximativ 6,7% la PIB și rămâne unul dintre cele mai importante motoare de export. Programatorii români lucrează la soluții pentru AI, cybersecurity, software enterprise, fintech și automatizare.

În același timp, o parte importantă a populației întâmpină dificultăți cu servicii online de bază. Administrarea digitală, verificarea electronică, securitatea conturilor și folosirea platformelor publice rămân probleme reale. Această ruptură arată că România are excelență tehnică la vârf, dar digitalizare slabă la nivel larg.

Pentru economie, problema este serioasă. Companiile nu pot adopta rapid AI sau cloud dacă angajații nu au competențele necesare. Instituțiile nu pot muta servicii online dacă publicul nu are încredere în ele. Digitalizarea nu depinde doar de software, ci și de oameni.

Statul încearcă să recupereze prin cloud guvernamental

Cel mai important proiect public de digitalizare este Government Private Cloud, care urmărește migrarea a cel puțin 30 de sisteme publice majore într-o infrastructură cloud centralizată. Obiectivul este clar: instituții care comunică mai bine, baze de date interoperabile și servicii publice mai rapide.

Dacă proiectul funcționează, impactul poate fi major. România ar putea reduce birocrația, timpul de procesare și dependența de documente fizice. Pentru cetățeni și firme, asta ar însemna mai puține drumuri, mai puține dosare și interacțiuni mai rapide cu statul.

Totuși, problema nu este doar tehnică. Multe platforme publice sunt încă greu de folosit, instabile sau doar parțial integrate. Încrederea publicului rămâne redusă, mai ales când un serviciu digital ajunge tot la o verificare offline. România trebuie să treacă de la digitalizare formală la digitalizare funcțională.

Cod 3708