ARADON

Patru hectare de teren sufocate de gunoaie, la Apateu

Sorina Ambruș — Mon, 11 May 2026 17:17:25 +0300

Comisarii din cadrul Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Arad au efectuat un control pe raza comunei Apateu, în urma unei sesizări privind existența unor terenuri pe care au fost abandonate ilegal deșeuri.
În cadrul inspecției de mediu au fost identificate patru locații distincte unde au fost depozitate cantități importante de deșeuri, suprafața totală afectată depășind 44.000 de metri pătrați, adică peste patru hectare.
Potrivit comisarilor de mediu, pe terenurile verificate au fost găsite deșeuri provenite din construcții și demolări, deșeuri voluminoase, deșeuri menajere amestecate, anvelope uzate, dar și cantități de lână provenită din exploatații de ovine.
Autoritățile au transmis că administrația locală din Apateu are obligația legală de a salubriza complet toate zonele afectate. Termenul-limită stabilit pentru conformare este 8 iunie 2026.

Reprezentanții Gărzii de Mediu avertizează: „nerespectarea măsurilor dispuse poate atrage sancțiuni severe, amenzile prevăzute de lege pentru neîndeplinirea obligațiilor impuse de comisari putând ajunge până la 100.000 de lei. Vom continua monitorizarea zonei pentru a verifica modul în care sunt puse în aplicare măsurile dispuse și pentru ca terenurile afectate să fie readuse la starea lor naturală”, a transmis Garda de Mediu.

S-au remarcat la Memorialul „Varga Viktor”

Daniel Scridon — Mon, 11 May 2026 17:14:00 +0300

Doi pugiliști legitimați la Basti Box și pregătiți de prof. Gabriel Sala în cadrul Liceului Tehnologic de Științe Aplicate Arad, au avut evoluții apreciate la Memorialul „Varga Viktor” din Ungaria. Astfel, Cristian Ofrim (cat. 55 Kg-U19) a obţinut locul unu, după victorii asupra maghiarilor Adam Tumpek (la puncte) şi Lajos Farkas (RSC repriza 2). Colegul de club, Iulian Andronic (cat. 75 Kg-U19) a pierdut, la puncte, în faţa campionului Ungariei, Daniel Szas.

HC Beldiman rămâne cu prezenţa în Final8!

Daniel Scridon — Mon, 11 May 2026 16:30:53 +0300

TURDA. După foarte mult timp, Aradul a avut o echipă de handbal de juniori I la un turneu final. HC Beldiman a avut o prestaţie onorabilă, în condiţiile în care au avut jucători mai tineri pe parchet, în ciuda celor patru înfrângeri: 25-26, cu CSU Suceava, 28-30, cu Dinamo și 19-35, cu HC Buzău – în grupe şi 23-27, cu Poli Timişoara – pentru locurile 7-8.

Marcatorii arădenilor în cele patru partide au fost: Raul Surovciak (10+16+5+5), Robert Beldiman (5+5+3+5), Cezar Idița (4+2+4+1), Ayan Lucaci (2+1+1+5), Cezar Diniș (2+1+3+3), Alexandru Oncea (1+3+2+3), Alexandru Cupse (1+0+1+0). Au mai bifat minute: Alexandru Bizău, Andrei Marincus, Darius Sărac, Bogdan Luca și Norbert Unc.

„Nu ne-am propus un anume loc la acest turneu final, ci doar să dăm totul la fiecare meci și să scoatem maximum. Până la urmă, am făcut parte din crema handabalului românesc la nivel de juniori I, ne-am bucurat de meciuri foarte tari, în condiții excelente și o experiență din care băieții sper să fii învățat deja, iar anul viitor să ne prezentăm mult mai puternici la turneul final. Din partea mea au doar felicitări, însă aprecieri am primit și de la multe dintre echipele rivale”, a spus antrenorul George Beldiman, care a fost ajutat de pe bancă de Adriana Beldiman şi Paul Botaş.

Fântânele, lider în Liga 6

Daniel Scridon — Mon, 11 May 2026 16:28:41 +0300

Peste 7 goluri pe meci în runda cu numărul 20 din ultimul eşalon valoric al fotbalului judeţean, Liga 6. Continuă duelul dintre Viitorul Fântânele şi Speranţa Turnu pentru primul loc.

Rezultate: Gurba – Turnu 1-2, Fântânele – Chereluş 7-2, Dieci – Păuliş 0-5, Şiria II – Semlac 5-5, Frumuşeni – Zăbrani 4-5, Mândruloc şi Zimandu Nou – au stat. Clasament: 1.Fântânele 43p, 2.Turnu 40p, 3-4. Şiria II şi Zăbrani 32p, 5.Păuliş 29p, 6.Semlac 27p, 7.Chereluş 21p, 8.Gurba 20p, 9.Zimandu Nou 17p, 10.Frumuşeni 16p, 11.Mândruloc 14p, 12.Dieci 2p. Etapa viitoare (16-17 mai): Păuliş – Chereluş, Semlac – Zimandu Nou, Mândruloc – Gurba, Turnu – Frumuşeni, Zăbrani – Şiria II, Fântânele şi Dieci – stau.

Economia digitală cu două viteze a României devine imposibil de ignorat

ARADON — Mon, 11 May 2026 16:21:35 +0300

România are una dintre cele mai rapide infrastructuri de internet din Europa, dar economia digitală evoluează cu două viteze. În timp ce orașe precum București și Cluj atrag investiții în AI, fintech și cloud, multe IMM-uri și instituții publice încă depind de procese manuale și sisteme învechite. Diferența dintre infrastructura modernă și adoptarea reală a tehnologiei devine una dintre cele mai mari provocări digitale ale țării.

Infrastructura a avansat mai repede decât economia

România și-a construit avantajul digital prin dezvoltarea rapidă a infrastructurii de internet. Concurența dintre Digi, Orange și Vodafone a crescut vitezele și a redus costurile, iar în 2025 viteza mediană la internet fix depășea 235 Mbps. Această infrastructură a susținut extinderea muncii remote, a outsourcingului și a serviciilor cloud, multe companii din București și Cluj folosind platforme precum Microsoft Azure, Google Cloud și AWS pentru operațiuni internaționale.

Platformele de streaming precum Netflix, Max și Spotify au devenit dominante în consumul digital urban, în timp ce gamingul online a explodat prin titluri competitive precum Counter-Strike 2, EA Sports FC și League of Legends. Comerțul electronic a fost împins înainte de platforme precum eMAG, Fashion Days, Glovo și Freshful, care au schimbat complet comportamentul de consum în marile orașe.

Același avans tehnologic a influențat și zona de gaming digital și hitech in pokerul online. Platformele moderne folosesc infrastructură cloud, servere cu latență redusă și alocare automată în timp real pentru mesele de joc. Printre cele mai populare opțiuni se află turneele live, mesele sit and go și formatele rapide hexapro. Rezultatele sunt verificate prin algoritmi și servere dedicate, iar cărțile sunt distribuite instant pentru sesiuni fluide și constante.

Pentru companiile internaționale, România a devenit atractivă prin combinația dintre costuri competitive, specialiști tehnici și conectivitate bună. Amazon, Oracle, Microsoft, IBM și UiPath și-au extins operațiunile locale în ultimii ani, în timp ce startup-uri din fintech, cybersecurity și AI au început să atragă investiții regionale.

Totuși, infrastructura nu este suficientă. România demonstrează că internetul rapid nu garantează automat o economie complet digitalizată. Multe IMM-uri folosesc încă procese manuale, iar numeroase instituții publice operează prin sisteme fragmentate și documente fizice.

Marile orașe funcționează deja într-o economie digitală matură

În București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, digitalizarea este deja parte din viața economică de zi cu zi. Companiile folosesc soluții software complexe, platforme de colaborare, servicii cloud și instrumente de automatizare. Consumatorii folosesc aplicații de mobile banking, plăți contactless, marketplace-uri, livrări rapide și abonamente digitale.

Sectorul ecommerce a devenit unul dintre cele mai vizibile semne ale schimbării. Piața românească a depășit 11 miliarde de euro în 2024, susținută de cumpărături mobile, logistică mai bună și încredere mai mare în plățile online. Social media a devenit și ea parte din infrastructura comercială. TikTok, YouTube și Instagram influențează cumpărăturile, promovarea brandurilor și deciziile de consum.

Fintech-ul este un alt motor important. Plățile digitale sunt estimate să depășească 37 de miliarde de euro în 2025, pe fondul creșterii mobile bankingului, plăților instant și soluțiilor financiare digitale. România rămâne încă o economie în care numerarul are un rol important, dar direcția este clară. Consumatorii urbani trec accelerat spre servicii financiare digitale.

IMM-urile și zonele rurale rămân în urmă

În afara zonelor urbane dezvoltate, imaginea este diferită. Multe IMM-uri încă folosesc procese manuale, contabilitate clasică, foi de calcul simple și interacțiuni offline cu clienții. Migrarea în cloud, automatizarea, securitatea cibernetică și analiza datelor rămân slab dezvoltate în multe firme mici.

Această întârziere are efecte directe asupra productivității. O firmă care nu folosește instrumente digitale moderne pierde timp cu sarcini repetitive, are acces mai slab la date și reacționează mai lent la schimbările pieței. Într-o economie europeană tot mai competitivă, acest decalaj devine periculos.

Zonele rurale se confruntă cu probleme suplimentare. Chiar dacă accesul la internet s-a îmbunătățit, competențele digitale, serviciile publice online și folosirea plăților digitale rămân mai limitate. Diferența dintre România urbană și România rurală nu mai ține doar de infrastructură, ci de felul în care tehnologia este folosită.

România produce talent IT, dar are deficit de competențe digitale

Una dintre cele mai mari contradicții ale României este diferența dintre specialiștii IT competitivi și nivelul redus al competențelor digitale generale. Sectorul IT&C contribuie cu aproximativ 6,7% la PIB și rămâne unul dintre cele mai importante motoare de export. Programatorii români lucrează la soluții pentru AI, cybersecurity, software enterprise, fintech și automatizare.

În același timp, o parte importantă a populației întâmpină dificultăți cu servicii online de bază. Administrarea digitală, verificarea electronică, securitatea conturilor și folosirea platformelor publice rămân probleme reale. Această ruptură arată că România are excelență tehnică la vârf, dar digitalizare slabă la nivel larg.

Pentru economie, problema este serioasă. Companiile nu pot adopta rapid AI sau cloud dacă angajații nu au competențele necesare. Instituțiile nu pot muta servicii online dacă publicul nu are încredere în ele. Digitalizarea nu depinde doar de software, ci și de oameni.

Statul încearcă să recupereze prin cloud guvernamental

Cel mai important proiect public de digitalizare este Government Private Cloud, care urmărește migrarea a cel puțin 30 de sisteme publice majore într-o infrastructură cloud centralizată. Obiectivul este clar: instituții care comunică mai bine, baze de date interoperabile și servicii publice mai rapide.

Dacă proiectul funcționează, impactul poate fi major. România ar putea reduce birocrația, timpul de procesare și dependența de documente fizice. Pentru cetățeni și firme, asta ar însemna mai puține drumuri, mai puține dosare și interacțiuni mai rapide cu statul.

Totuși, problema nu este doar tehnică. Multe platforme publice sunt încă greu de folosit, instabile sau doar parțial integrate. Încrederea publicului rămâne redusă, mai ales când un serviciu digital ajunge tot la o verificare offline. România trebuie să treacă de la digitalizare formală la digitalizare funcțională.

Cod 3708

Consultări oficiale la Cotroceni pentru formarea unui nou guvern - joi și vineri (surse)

ARADON — Mon, 11 May 2026 15:34:33 +0300

Președintele Nicușor Dan va organiza, joi și vineri, la Palatul Cotroceni, consultări oficiale cu toate partidele parlamentare în vederea formării unui nou guvern, au declarat, luni, surse politice.

Potrivit acestora, toate scenariile de guvern sunt luate în vedere, însă până în acest moment nu a fost prezentată ipoteza unei noi propuneri ca premier a liderului PNL, Ilie Bolojan, care în prezent este șef interimar al Executivului, după adoptarea moțiunii de cenzură.

Indiferent de rezultatul consultărilor, președintele va pune condiții premierului desemnat privind politicile publice și îi va prezenta acestuia o foaie de parcurs, arată sursele citate.

Sursa: AGERPRES

Președinta Parlamentului European a fost informată de criza politică din România în timpul Summitului de la Erevan (surse)

ARADON — Mon, 11 May 2026 14:53:21 +0300

Metsola avea programată o vizită în țara noastră pe 9 mai.

Tot pe 9 mai urma să fie organizată, la Palatul Cotroceni, o recepție de Ziua Europei, dar evenimentul a fost anulat, deoarece șeful statului român a considerat că, în actualul context, evenimentul ar fi „total nepotrivit”, arată aceleași surse.

Evenimentul a fost anulat astfel având în vedere evoluțiile de pe scena politică internă generate de adoptarea moțiunii de cenzură în Parlament.

„Această decizie a fost luată în considerarea contextului politic actual și a evoluțiilor recente, care impun concentrarea totală a eforturilor instituționale către identificarea unor soluții pentru gestionarea actualei situații”, a transmis Administrația Prezidențială săptămâna trecută.

Sursa: AGERPRES

Avantajele și dezavantajele investițiilor în ETF-uri

ARADON — Mon, 11 May 2026 14:45:13 +0300

· ETF-urile oferă diversificare și costuri reduse, fiind potrivite pentru investiții pe termen lung.

· Randamentele pot fi mai stabile, dar uneori mai mici decât în cazul acțiunilor individuale.

· Alegerea unui ETF trebuie făcută în funcție de obiectivele financiare și toleranța la risc a fiecărui investitor.

Ce sunt ETF-urile și cum funcționează

ETF-urile sunt fonduri care includ mai multe active într-un singur produs financiar. De exemplu, un ETF poate urmări un indice bursier precum S&P 500, ceea ce înseamnă că investitorul obține expunere la sute de companii printr-o singură investiție.

Spre deosebire de fondurile mutuale clasice, ETF-urile sunt tranzacționate pe bursă asemenea acțiunilor, iar prețul lor poate fluctua pe parcursul zilei. Acest lucru oferă flexibilitate și acces rapid la piețele financiare.

Principalul avantaj: diversificarea

Unul dintre cele mai importante beneficii ale investițiilor în ETF-uri este diversificarea. În loc să investești într-o singură companie, un ETF poate include zeci sau chiar sute de companii din mai multe domenii.

Acest aspect contribuie la reducerea riscului asociat unei investiții individuale. Dacă o companie din portofoliu are rezultate slabe, impactul poate fi compensat de performanțele celorlalte companii incluse în fond. Tocmai din acest motiv, multe persoane consideră că investițiile prin intermediul unui ETF reprezintă o soluție eficientă pentru construirea unui portofoliu echilibrat, iar pe xtb.com/ro pot fi găsite numeroase materiale educaționale dedicate acestui tip de instrument financiar.

Diversificarea este unul dintre motivele pentru care ETF-urile sunt asociate frecvent cu strategiile de investiții pasive și cu planificarea financiară pe termen lung.

Costuri mai mici și accesibilitate

ETF-urile sunt apreciate și pentru costurile reduse de administrare. În general, acestea au comisioane mai mici decât multe fonduri mutuale administrate activ. În plus, pragul de intrare poate fi accesibil pentru investitorii care nu dispun de capital foarte mare.

De asemenea, există ETF-uri care oferă expunere pe diferite piețe și industrii: tehnologie, energie, obligațiuni, aur sau piețe emergente. Astfel, investitorii pot accesa rapid domenii care altfel ar necesita capital semnificativ și mult timp pentru analiză.

Dezavantajele investițiilor în ETF-uri

Chiar dacă sunt considerate mai stabile decât investițiile concentrate într-o singură acțiune, ETF-urile nu elimină riscul de piață. Valoarea lor poate scădea în perioade de volatilitate economică sau în cazul unor crize financiare.

Un alt dezavantaj este potențialul de randament mai redus comparativ cu investițiile în companii individuale care au creșteri spectaculoase. Diversificarea limitează riscul, dar poate limita și câștigurile foarte mari.

Există și ETF-uri mai puțin lichide sau foarte concentrate pe anumite sectoare, ceea ce poate crește volatilitatea și dificultatea tranzacționării. Totodată, ETF-urile administrate activ pot avea costuri mai ridicate decât cele pasive.

Sunt ETF-urile potrivite pentru orice investitor?

ETF-urile sunt considerate potrivite pentru persoanele care caută o abordare mai simplă și mai diversificată a investițiilor. Totuși, alegerea unui ETF trebuie făcută după o analiză atentă a obiectivelor financiare, orizontului de timp și nivelului de risc acceptat.

Pentru investitorii pe termen lung, ETF-urile pot reprezenta o soluție eficientă pentru acumularea graduală a capitalului. În același timp, cei care urmăresc câștiguri rapide trebuie să înțeleagă că aceste instrumente sunt, de regulă, construite pentru performanțe stabile și expunere diversificată, nu pentru speculații agresive.

ETF-urile au schimbat modul în care mulți investitori își construiesc portofoliile. Diversificarea, costurile reduse și accesibilitatea sunt argumente puternice în favoarea lor. Cu toate acestea, nu sunt lipsite de riscuri și nu garantează profituri.

Înainte de a investi, este important ca fiecare persoană să înțeleagă cum funcționează ETF-urile și să analizeze dacă acestea se potrivesc propriilor obiective financiare și toleranței la risc.

Investițiile pe piețele financiare implică riscuri, inclusiv posibilitatea pierderii parțiale sau totale a capitalului investit. Performanțele anterioare nu garantează rezultate viitoare. Informațiile prezentate în acest articol au caracter exclusiv informativ și nu reprezintă recomandări de investiții sau consultanță financiară.

Investițiile sunt riscante și pot genera pierderi. Investește responsabil.

Întrebări frecvente despre ETF-uri

Ce înseamnă ETF?

ETF vine de la „Exchange Traded Fund”, adică fond tranzacționat la bursă.

ETF-urile sunt mai sigure decât acțiunile?

ETF-urile oferă o diversificare mai mare, ceea ce poate reduce riscul comparativ cu investițiile într-o singură companie, însă nu elimină riscul de piață.

Pot investi în ETF-uri cu sume mici?

Da, multe ETF-uri permit investiții cu sume accesibile, ceea ce le face populare în rândul investitorilor începători.

ETF-urile oferă dividende?

Unele ETF-uri distribuie dividende investitorilor, în timp ce altele reinvestesc automat câștigurile.

ETF-urile sunt potrivite pentru investiții pe termen lung?

Da, ETF-urile sunt frecvent utilizate în strategiile de investiții pe termen lung datorită diversificării și costurilor reduse.

Cod 7863

Jocurile de noroc, la mâna consilierilor locali: se va număra Aradul printre municipiile care spun NU acestei industrii?

Sorina Ambruș — Mon, 11 May 2026 14:21:14 +0300

Două dezbateri publice și un sondaj online nu au reușit să facă prea multă lumină printre consilerii locali care vor fi chemați, cel mai probabil la sfârșitul acestei luni, să voteze proiectul de hotărâre prin care se propune interzicerea jocurilor de noroc și a pariurilor sportive pe raza municipiului Arad.

Deși rezultatul sondajului lansat de către Primăria Municipiului Arad a fost unul covârșitor în favoarea interzicerii jocurilor de noroc – cu un procent de 80 la sută, situația este departe de a fi tranșată. Cele două dezbateri publice pe această temă, una organizată la inițiativa prefectului Mihai Pașca, care a militat încă din start pentru interzicerea totală, iar cea de-a doua organizată de municipalitate, par să fi încurcat și mai mult lucrurile.

Dincolo de aceste instrumente de „sondare” și dincolo de rezultatele lor, decizia este în mâna consilierilor locali. Ei vor fi cei care, prin vot, vor alege varianta în care Aradul va gestiona, pe mai departe, această problemă.

Tocmai de aceea am dorit să aflăm care este poziția lor față de proiectul de hotărâre propus de municipalitate și cum vor vota în momentul în care acesta va fi pus pe ordinea de zi.

Vă prezentăm mai jos cum au răspune aleșii locali:

Consilierii PNL

Lazar Faur, viceprimar: „Mi-am exprimat si public opinia, în cadrul dezbaterii organizate de Primărie: sunt total pentru interzicerea jocurilor de noroc și a pariurilor sportive si voi vota in consecință. Da, există și cealaltă parte: locuri de muncă, afaceri, oameni care au investit și aduc bani la buget, inițiativă și libertate. Dar dincolo de cifre, rămân poveștile pe care nu le vedem și durerile pe care nu le contabilizează nimeni. Poate că o soluție extremă, de interzicere totală a jocurilor de noroc, nu poate fi înțeleasă și acceptată de toată lumea. Însă cu toții nu mai putem privi și accepta această realitate ca pe ceva banal. Pentru că, dincolo de orice dezbatere, vorbim despre oameni.”

Liliana Waas –„Încă nu am luat o decizie. Este un subiect extrem de sensibil, atât pentru cei care contribuie la bugetul local, cât și pentru familiile afectate de dependențe.

Vorbim despre jocurile de noroc, dar în contrapondere trebuie să ne uităm și la problema drogurilor, care distrug vieți și familii. Sunt multe adicții care afectează societatea și tocmai de aceea analizez foarte atent situația, pentru că nu aș vrea să iau o decizie pe care să o regret. Am cunoștințe care s-au confruntat cu astfel de probleme, dar am și cunoscuți care privesc lucrurile din cealaltă perspectivă. E greu să decizi doar cu sufletul, pentru că trebuie să existe și o abordare pragmatică. Nu sunt de acord ca centrul orașului să fie monopolizat de astfel de activități. Centrul trebuie să rămână o zonă turistică și de promenadă, unde oamenii să vină să vadă orașul așa cum este el. Dar nici mutarea în cartiere nu cred că este o soluție, pentru că și cetățenii care locuiesc în zonele periferice trebuie să beneficieze de același nivel de confort și protecție.”

Dumitraș Flavius: „Nu am discutat în amănunt, pentru că nu este un subiect atât de ușor de tranșat. Noi ne-am poziționat împotrivă, însă există și teama că, dacă sunt eliminate din anumite zone, activitățile se vor muta în online. De aceea trebuie să discutăm mai mult și să vedem foarte clar cum ne poziționăm. Vor exista amendamente și cred că trebuie să luăm în considerare toate părerile care apar. S-a discutat inclusiv despre varianta ca astfel de activități să funcționeze doar în mall-uri sau în anumite zone, cum ar fi ștrandul. Trebuie să vedem și ce facem cu reclamele care există deja.
În momentul de față, eu nu aș vota proiectul în această formă. Problema este că, în online, banii nu mai sunt încasați și taxați în România, iar aici deja vorbim despre o chestiune care ar trebui reglementată prin lege la nivel național. Ca stat, în momentul de față, nici nu avem suficiente soluții și nici nu reușim să îi ajutăm pe cei afectați de dependențe. Tocmai de aceea cred că nu trebuie să luăm o decizie pripită. Personal, eu aș fi fost de acord chiar și cu interzicerea totală, dar cred că mai trebuie să discutăm și să mergem pe o variantă unitară.”

Florin Mariș: „În centru și în apropierea școlilor nu mi-aș mai dori să existe astfel de locații. Cred că soluția ar fi scoaterea sau mutarea lor în afara orașului. Am verificat și ponderea jocurilor de noroc din online este deja de aproximativ 70%, iar riscul este ca această pondere să crească și mai mult dacă se iau măsuri doar pentru spațiile fizice. Într-un fel, parcă nu ai rezolvat toată problema. Totuși, consider că în centru și lângă școli trebuie să existe limite foarte clare. Problema este că joacă foarte mulți tineri și în online, iar fenomenul trebuie analizat mult mai amplu.”

* Decebal Fordon – deși i-a fost transmisă întrebarea, nu a răspuns

* Coralia Cotoraci – deși i-a fost transmisă întrebarea, nu a răspuns

Consilerii USR

*Sergiu Vlad: „Poziția partidului este aceeași atât la nivel național, cât și la nivel local. Am participat la dezbaterile publice, am ascultat mai multe puncte de vedere și am avut discuții și în interiorul grupului. Decizia finală urmează să o luăm ținând cont de toate argumentele. Eram și în Parlament când a început această campanie și urmează să stabilim o poziție clară la nivel de grup. Vom vota în funcție de ceea ce va decide grupul. Vom mai avea o ultimă dezbatere înainte de vot și cred că este important ca fiecare să își exprime deschis punctul de vedere.”

* Daniela Arieta Săbău: „USR Arad a spus clar că fenomenul jocurilor de noroc trebuie combătut ferm. La nivelul grupului de consilieri locali USR Arad vom avea, înainte de votul din Consiliul Local, o discuție și o decizie comună privind forma exactă în care susținem acest demers. Este o chestiune care trebuie tratată cu seriozitate și responsabilitate, iar poziția finală a grupului va fi una unitară și în interesul municipiului Arad.”

* Cătălin Costea: „Am fost unul dintre inițiatorii primului proiect privind scoaterea sălilor de jocuri de noroc în afara orașului, pentru că vorbim despre una dintre cele mai puternice forme de dependență, indiferent de structura socială a celor afectați. Acest fenomen generează și efecte sociale grave – de la creșterea ratei infracționalității până la dezvoltarea cămătăriei. Aproximativ 80% dintre aceste activități se află în mediul urban și nu cred că soluția este să mutăm problema dintr-un loc în altul. Eu voi rămâne un susținător al scoaterii lor în afara orașului. În ceea ce privește mediul online, cel mai probabil va fi nevoie de o lege națională care să instituie anumite filtre și mecanisme de control, pentru că accesibilitatea foarte mare reprezintă una dintre principalele probleme.”

Flori Țărnău: „Interzicerea totală a jocurilor de noroc este și poziția partidului, dar și a colegilor din conducerea filialei. Considerăm că este nevoie de măsuri ferme în această direcție.”

* Dorian Curcanu –deşi i-a fost transmisă întrebarea, nu a răspuns.

Consilierii PSD

* Csilla Aur: „Încă studiez subiectul și impactul pe care îl are atât asupra proprietarilor de localuri, cât și asupra familiilor implicate. Deocamdată nu știu cum voi vota.”

* Cosmin Buruc: „Momentan, în cadrul grupului PSD nu am luat încă o decizie. Vom mai avea o rundă de consultări în interiorul partidului și vom ajunge la o poziție comună, pe care o vom comunica public.”

* Emil Moțiu: „Personal, sunt pentru interzicerea lor. Sunt peste tot și consider că nu au ce căuta în oraș. Totuși, problema este puțin mai sensibilă și vom avea o poziție comună în urma discuțiilor din partid. Vorbim despre o problemă de sănătate, despre o adicție care ar trebui combătută printr-o strategie la nivel național.”

* Gheorghe Furău: deşi i-a fost transmisă întrebarea, nu a răspuns.

Consilierii UDMR

* Attila Veres: „Interzicerea sălilor de jocuri nu este o soluție, atât timp cât aproximativ 70% din fenomen este deja în online, unde lucrurile sunt și mai periculoase. Cred că domeniul trebuie reglementat foarte strict și trebuie luate măsuri reale pentru combaterea dependenței. Nu consider că aceste locații își au locul în centrul orașului, însă trebuie găsite și soluții pentru spațiile care ar rămâne goale, pentru că ar fi sinistru să vedem geamuri goale în centru. Vor exista discuții în coaliție, pentru că nu cred că ar fi normal să votăm în cinci direcții diferite. Dacă ar exista o suprataxare de 300-400 de euro, doar din acei bani s-ar putea îmbunătăți serviciile medicale din municipiu. În plus, alcoolul generează mult mai multe probleme sociale decât jocurile de noroc.”

* Horváth Júlia: „Poziția noastră oficială este încă în curs de stabilire. De aceea, deocamdată nu doresc să răspund. Mulțumesc.”

Consilieri AUR

Leontin Aslău: „Consider că problema jocurilor de noroc trebuie tratată cu responsabilitate și printr-o dezbatere publică reală, nu printr-o interdicție totală adoptată fără analize de impact juridic, urbanistic, social și economic. Nu susțin perpetuarea haotică a acestei industrii în oraș, însă cred că o soluție matură trebuie să protejeze atât interesul public, cât și ordinea urbană și socială. Susțin eliminarea sălilor de jocuri din centrul municipiului și din zonele sensibile – din apropierea școlilor, spitalelor, parcurilor, instituțiilor culturale sau lăcașurilor de cult – și relocarea lor într-un perimetru periferic strict delimitat și controlat. Centrul orașului trebuie protejat și păstrat ca spațiu public dedicat comunității, turismului și vieții urbane normale.
În același timp, trebuie să fim conștienți că o interzicere totală poate împinge fenomenul și mai mult în online, unde controlul este mult mai redus, iar riscurile pentru tineri și persoanele vulnerabile cresc. De aceea, consider că administrația trebuie să vină și cu măsuri reale de prevenire și combatere a dependenței – informare publică, protecția minorilor, programe de consiliere, mecanisme de autoexcludere și reglementări clare. Nu cred într-o decizie pripită sau într-o reacție emoțională. Cred într-o soluție echilibrată, fundamentată și asumată, care să protejeze atât comunitatea, cât și imaginea municipiului Arad.”

* Claudius-Octavian Nichitean: „Noi ne vom abține. Nu suntem de acord ca sălile de jocuri să fie în centru, însă considerăm că în cartiere se poate crea un mediu în care cei care doresc să joace să poată face acest lucru. Până la urmă, există deja un mediu creat în online, iar prin interzicere nu cred că rezolvăm problema.”

* Dorel-Ilie Mocuța: „Părerea noastră a fost deja expusă de colegul Leontin Aslău – suntem pentru mutarea lor în afara orașului.”

* Dan Istrate: „Încă mai sunt discuții. Suntem pentru mutarea lor în afara orașului, însă nu suntem total împotriva existenței lor. Credem că ar trebui relocate în afara orașului. Ne mai întâlnim luni și marți și vom continua discuțiile.”

Situație incertă

În concluzie, situația este departe de a fi tranșată și, după cum arată lucrurile în momentul de față, Aradul nu pare să se înscrie în rândul orașelor care au interzis sau vor interzice jocurile de noroc și pariurile sportive. Proiectul de hotărâre, în forma ințială, ar putea fi supus la vot în următoarea ședință ordinară a Consiliului Local Municipal, care va avea loc până la finele lunii. Rămâne de văzut cum se vor poziționa consilierii locali, în urma discuțiilor pe care, spun ei, urmează să le mai poarte în partid.

Adventiştii arădeni se extind în Sânicolaul Mic

ARADON — Mon, 11 May 2026 13:52:38 +0300

ARAD. Consiliul Local Municipal a hotărât acordarea dreptului de folosință cu titlu gratuit asupra imobilului situat în Arad, strada Steagului nr.62, către Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea – Conferința Banat. E vorba de un teren în suprafața de 1.514 mp, cu o valoare de inventar de 256.196 de lei și o construcție cu un nivel, regim de înălțime parter, cu suprafața construită desfășurată de 150 mp, edificată în anul 2004, cu o valoare de inventar de 256.262 de lei, proprietate publică a Municipiului Arad (fosta casierie unde se plăteau utilităţile în cartier, abandonată de câţiva ani). Imobilul este liber de sarcini, astfel cum rezultă din extrasul de Carte Funciară.

„Dreptul de folosință cu titlu gratuit se constituie pentru desfășurarea de activități de învățământ, educaționale formale și non-formale, spirituale, de asistență socială și altele asemenea, cu scopul dezvoltării și sprijinirii vieții spirituale și culturale a credincioșilor din zonă, în condițiile legii și a Statutului de organizare și funcționare al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România și conform contractului de folosință cu titlu gratuit” – au stabilit aleşii locali.

Dreptul de folosință cu titlu gratuit se constituie pe o perioadă de 30 de ani, în scopul folosirii imobilului conform prevederilor contractuale. Termenul pentru care s-a constituit dreptul de folosință cu titlu gratuit începe să curgă din momentul înscrierii acestuia în cartea funciară, fără posibilitatea de a fi închiriat, cesionat, utilizat în activități aducătoare de profit sau în asocieri cu alte persoane fizice sau juridice. Contractul poate fi prelungit, prin acordul părţilor, prin solicitare scrisă, cu cel puțin 30 zile înainte de expirarea termenului stabilit.

Adventiştilor le este interzis să schimbe destinația imobilului, orice modificare ducând de drept la rezilierea contractului. Biserica are dreptul de a realiza pe terenul ce face obiectul folosinței gratuite lucrări pentru realizarea utilităților, precum și lucrări necesare pentru realizarea plantațiilor permise de prevederile în materie de urbanism și a legislației specifice în domeniu. De asemenea, are dreptul să amenajeze terenul în vederea exploatării corespunzătoare a construcției.