„Vă spun mai întâi că, pentru Municipiul Arad, PNRR a fost un program foarte bun și folositor, prin care am reușit să rezolvăm multe dintre problemele comunității. Referindu-mă strict la școli, aportul acestui program este unul deosebit în ceea ce privește eficientizarea energetică. Au fost înlocuite acoperișurile, tâmplăria, s-a realizat izolarea exterioară a clădirilor și au fost modernizate instalațiile de încălzire – de la calorifere și până la pompe de căldură, centrale și convertoare. Acum, confortul termic în școlile noastre este cu totul altul. Bineînțeles, investițiile nu s-au limitat la eficiența energetică. Au fost înlocuite și modernizate instalațiile electrice și sanitare, s-au realizat investiții importante pentru prevenirea și stingerea incendiilor, precum și lucrări care au vizat finisajele interioare. Toate aceste intervenții înseamnă condiții mai bune, mai sigure și mai moderne pentru elevii și cadrele didactice din Arad.”, a punctat viceprimarul Lazăr Faur.

Blocuri, tramvaie și microbuze

PNRR a finanțat și renovarea energetică a opt blocuri de locuințe din municipiu. Investițiile în acestea au o valoare de 31,3 milioane de lei și au ca obiectiv reducerea consumului de energie și a pierderilor de căldură, precum și creșterea confortului locatarilor. O altă sumă importantă a fost direcționată spre transportul public. Șase tramvaie moderne, de mare capacitate și eficiente energetic, au fost achiziționate printr-un proiect în valoare de 78,12 milioane de lei. La acestea se adaugă patru microbuze nepoluante, achiziționate cu 7,45 milioane de lei. În zona de mobilitate și digitalizare intră și proiectul parcărilor inteligente, în valoare de 4,06 milioane de lei. Acesta introduce soluții digitale pentru gestionarea locurilor de parcare și plata serviciilor.

Colectarea deșeurilor
Finanțările PNRR au ajuns și în infrastructura pentru colectarea deșeurilor. În municipiu au fost realizate patru centre de colectare prin aport voluntar, investiția având o valoare de 21,21 milioane de lei. Tot prin program au fost amenajate 272 de insule ecologice digitalizate, pentru care valoarea indicată de municipalitate este de 16,47 milioane de lei.
Primarul Călin Bibarț a caracterizat implementarea PNRR drept o cursă contracronometru și a vorbit și despre ce va însemna pentru bugetul Aradului încheierea acestei surse de finanțare.

„PNRR a însemnat proiecte contracronometru, iar fiecare dintre proiectele pe care ni le-am asumat a presupus un efort important din partea echipei. Mă bucur că am reușit să ducem la bun sfârșit investițiile în CET, în școli, în mediu, în transportul public și în infrastructura de colectare a deșeurilor. Sunt fonduri pe care am reușit să le atragem pentru Arad și care s-au transformat în investiții concrete în oraș. Le mulțumesc tuturor celor implicați pentru munca depusă, pentru că nu a fost deloc ușor să respectăm termenele foarte scurte, impuse de PNRR. În ceea ce privește perioada următoare, este firesc ca bugetul să resimtă încheierea acestei surse importante de finanțare. Ne bazăm însă pe Programul Regional Vest și suntem pregătiți să atragem în continuare cât mai multe fonduri europene pentru Arad. PNRR a presupus și cofinanțări din partea municipalității, însă nu ne-a crescut gradul de îndatorare. Dimpotrivă, între timp am închis alte credite, iar gradul nostru de îndatorare este în jurul valorii de 10%, în condițiile în care limita legală este de 30%.”, a declarat primarul Călin Bibarț.

„Mă bucur sincer să vă primim la Consiliul Județean, pentru că Italia nu este pentru Arad doar un important partener european. Italia face parte din istoria recentă a județului nostru, din economia noastră și, pentru mulți dintre noi, din propria noastră poveste de viață. Există un lucru pe care arădenii nu îl vor uita niciodată. În zilele dramatice ale Revoluției din Decembrie 1989, italienii și maghiarii s-au numărat printre primii care au venit la Arad cu transporturi de medicamente și alimente. Au venit într-un moment în care România avea nevoie de ajutor și în care nimeni nu știa foarte bine ce avea să urmeze. Asemenea gesturi nu se uită. Ele construiesc relații între oameni și între comunități care rezistă în timp”, a spus Iustin Cionca.

Acesta îi consideră pe italienii nu doar investitori străini, ci arădeni prin adopție, pentru că mulți dintre ei au construit fabrici, au creat locuri de muncă, și-au adus familiile aici și au rămas alături de arădeni zeci de ani.

„Un exemplu reprezentativ este Maschio Gaspardo, la Chișineu-Criș. Este o investiție care leagă două tradiții industriale puternice: cea italiană și cea arădeană. Aradul are o istorie importantă în construcția de automobile, vagoane și utilaje, iar această cultură industrială continuă astăzi prin investiții moderne. Tocmai pentru contribuția sa la dezvoltarea județului, Consiliul Județean i-a acordat domnului Mirco Maschio titlul de Cetățean de Onoare al Județului Arad. Mesajul nostru a fost simplu: Aradul îi respectă și nu îi uită pe cei care au avut încredere în el. Există însă și un alt Arad care cred că poate fi foarte interesant pentru prietenii noștri italieni: Podgoria Miniș-Măderat. Italienii înțeleg poate mai bine decât oricine că vinul nu este doar un produs agricol. Este cultură, gastronomie, turism și identitate locală. Interesul investitorilor italieni pentru viticultura arădeană ne bucură și ne confirmă potențialul extraordinar al acestei zone. Cred că aici putem construi proiecte frumoase împreună și putem învăța foarte mult din experiența Italiei”, a completat președintele Consiliului Județean.

În finalul alocuțiunii sale, Iustin Cionca a punctat că județul este pe deplin pregătit să treacă într-o nouă etapă a colaborării bilaterale:

„Aradul este pregătit să fie unul dintre locurile în care construim această nouă etapă. Avem infrastructură, tradiție industrială, agricultură performantă, o podgorie extraordinară și, mai ales, avem deja încredere unii în ceilalți. De aceea, Excelență, vă spun din toată inima: Italia are aici investiții, prieteni și o istorie. Și sunt convins că Italia are un viitor important la Arad”.

„Proiectul ce va fi depus propune utilizarea culturii viței-de-vie și a vinului ca instrument de dialog și apropiere între cetățeni, dincolo de dimensiunea strict economică a acestei activități. Atât în Podgoria Miniș-Măderat (prin localități precum Ghioroc, Șiria sau Covăsânț), cât și în faimoasele crame și festivaluri din Republica Moldova, tradițiile vitivinicole reprezintă un patrimoniu <viu>, o moștenire transmisă din generație în generație, reflectată în memoria comunităților, în practicile agricole și în gastronomia locală”, a declarat Iustin Cionca, președintele CJA.

„Aradul a demonstrat de multe ori că este o comunitate solidară. Acum avem din nou ocazia să fim alături de oamenii care trec prin momente dificile. Poate nu îi cunoaștem pe cei care vor primi sângele nostru, dar pentru ei și pentru familiile lor gestul nostru poate însemna enorm. Îi încurajez pe toți cei care îndeplinesc condițiile pentru donare să meargă la Centrul de Transfuzie Sanguină Arad. Avem nevoie de solidaritate, de responsabilitate și, mai ales, de oameni dispuși să îi ajute pe alți oameni. Donăm sânge, salvăm vieți!”, a mai spus Sergiu Bîlcea.

Mai departe, sindicaliștii fac o comparație între programul de 12 ore de lucru și cel de 8 ore:

„Situația este cu atât mai complicată în orașele care au secții rurale arondate. În programul de 12 ore, dispozitivul putea permite existența unei patrule pentru oraș și a unei patrule pentru secția rurală. După trecerea la schimburile de 8 ore, pentru a putea acoperi serviciul, aceste dispozitive au ajuns să fie comasate. Rezultatul concret este că două zone operative distincte, cu particularități și distanțe diferite, ajung să depindă de o singură patrulă, respectiv de 2 polițiști. O singură patrulă nu poate asigura, în același timp, activitatea de patrulare în oraș, intervenție în mediul rural, răspuns la apelurile 112, verificări operative și gestionarea situațiilor complexe. Dacă patrula este trimisă într-o localitate rurală, orașul rămâne, în mod inevitabil, fără acoperire. Dacă patrula este blocată în oraș, secția rurală rămâne fără polițiști care să asigure serviciul de patrulare”.

„Exemplul cel mai clar este intervenția polițiștilor în cazurile de violență domestică. În primele 7 luni ale anului, polițiștii arădeni au intervenit la 985 de cazuri de violență domestică, față de 643 în anul precedent, ceea ce înseamnă o creștere de 342 de cazuri, adică o creștere aproximativă de 53%. În același interval, ordinele de protecție provizorii au crescut de la 85 la 198, o majorare de peste 130%, iar polițiștii au aplicat 1.798 de formulare de evaluare a riscului. Aceste date arată că discutăm despre intervenții numeroase, complexe și consumatoare de timp, nu despre evenimente izolate. O intervenție la violență domestică presupune, de cele mai multe ori o deplasare pe distanțe relativ mari, evaluarea riscului, discuții cu persoanele implicate, verificarea condițiilor pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, întocmirea documentelor, luarea măsurilor față de agresor și, după caz, conducerea unor persoane la sediul poliției și, în final, comunicarea cu unitatea de parchet. În mod realist, o asemenea intervenție poate indisponibiliza patrula între 2 și 4 ore. Într-un schimb de 8 ore, o indisponibilizare de 2 ore înseamnă pierderea a 25% din capacitatea operativă a instituției, iar o indisponibilizare de 4 ore înseamnă pierderea a 50% din capacitatea operativă a instituției. Dacă vorbim despre singura patrulă care deservește atât orașul, cât și secția rurală arondată, efectul este evident, timp de câteva ore, strada rămâne fără polițiști”, detaliază sindicaliștii.

Analiza celor de la Europol asupra bilanțului IPJ Arad s-a oprit și asupra infracțiunilor de lovire și alte violențe.

„În același timp, infracțiunile de lovire sau alte violențe au crescut de la 472 la 637 de fapte, iar intervențiile prin 112 au crescut cu 307. Așadar, tocmai în perioada în care sesizările cetățenilor cresc, iar evenimentele operative devin mai numeroase și mai complexe, numărul polițiștilor disponibili simultan în teren este diminuat printr-o organizare a programului care nu ține cont de realitatea operativă. Aceasta este problema de fond, rezultatele negative nu pot fi puse exclusiv în sarcina polițiștilor din teren, atunci când aceștia lucrează în condiții de deficit de personal, cu efective insuficiente și cu zone de patrulare comasate. Polițistul poate interveni la sesizare, poate întocmi actele și poate duce procedura până la capăt, dar nu poate fi în același timp în oraș și în mediul rural, la intervenție și în patrulare preventivă, la sediu și pe stradă”, se arată într-un text publicat de Sindicatul Europol.

În final, sindicaliștii trag și o concluzie referitoare la programul de lucru al polițiștilor din Arad:

„Menținerea programului de 8 ore fără acoperirea corespunzătoare a necesarului de personal riscă să transforme o măsură administrativă prezentată drept normalizare într-o vulnerabilitate operațională pentru siguranța publică. Atunci când două subunități ajung să funcționeze practic cu o singură patrulă de poliție, iar o intervenție complexă poate scoate acea patrulă din dispozitiv pentru până la jumătate din schimb, nu mai discutăm despre o simplă problemă de organizare internă, ci despre un risc măsurabil pentru capacitatea de reacție a poliției. Considerăm, pentru a avea o imagine cât mai completă, că analiza rezultatelor operative trebuie să includă, în mod obligatoriu, și impactul real al programului de lucru asupra numărului de patrule disponibile simultan în teren. Nu este suficient să fie raportate acțiuni, sancțiuni, dosare sau intervenții, fără să fie evaluat câți polițiști au generat efectiv acele rezultate, câte zone au rămas descoperite în timpul intervențiilor complexe și cât timp a fost indisponibilizată singura patrulă care deservea două subunități. Siguranța cetățeanului nu poate fi apărată doar prin indicatori statistici favorabili selectiv, ci prin prezența reală a polițistului în teren, reacție rapidă și capacitate de intervenție continuă. Dacă apelurile la 112 sunt în creștere, dacă violența domestică este în creștere, dacă măsurile preventive sunt mai numeroase, atunci concluzia obiectivă este că dispozitivele trebuie întărite, e nevoie de mai mulți polițiști pe stradă. În lipsa unei suplimentări reale a efectivelor, programul de 8 ore produce un efect contrar celui urmărit și anume reduce numărul de polițiști disponibili în același moment și lasă comunități întregi într-o stare de vulnerabilitate nejustificată”.

Interpelați pe marginea analizei făcute de către cei de la Sindicatul Europol, reprezentanții IPJ Arad au transmis un punct de vedere. Poliția Arad spune următoarele:

„Având în vedere postarea unui sindicat, cu privire la creșterea infracționalității din cauza programului de 8 ore, Compartimentul de Relații Publice face următoarele precizări: Informațiile din material sunt preluate din bilanțul activității polițiștilor arădeni în perioada ianuarie – iulie 2026, care a fost prezentat în conferința de presă organizată în data de 28 august 2026. Datele redau doar parțial situația de fapt, fiind selectate într-o manieră care poate crea o eronată percepție asupra activității polițiștilor arădeni. Astfel, putem sublinia activitatea polițiștilor pentru siguranța rutieră, unde am înregistrat o creștere a numărului de infracțiuni constatate, de la 317 în 2025 la 351 în acest an (+10,73%), precum și a numărului de sancțiuni contravenționale aplicate, de la 16.904 în 2025 la 21.429 în acest an. Au fost înregistrate scăderi la numărul persoanelor decedate, accidentelor grave și al celor ușoare, față de anul trecut. Din punct de vedere al infracționalității stradale, a fost înregistrată o scădere a numărului de furturi, de la 113 fapte în 2025 la 97 în acest an. A crescut și numărul de măsuri preventive luate, numărul ordinelor de protecție emise. Astfel, afirmațiile din articolul publicat de organizația sindicală, referitoare la existența unei legături între modificarea programului de lucru la 8 ore și activitatea polițiștilor, nu sunt susținute de date obiective sau de o analiză factuală, neputând fi reținut un raport de cauzalitate între aceste aspecte”.