„În prezent, situația energetica este sub control, iar capacitățile de producție disponibile funcționează la niveluri ridicate și contribuie la compensarea indisponibilizării ambelor unități ale CNE Cernavodă. Aceste evoluții, coroborate cu capacitățile de import disponibile, care se mențin în parametri normali, indică faptul că, cel puțin pentru această săptămână, nu sunt anticipate probleme deosebite în ceea ce privește asigurarea aprovizionării cu energie electrică a României”, au transmis reprezentanții Transelectrica într-un comunicat.

De asemenea, la nivel regional, situația se menține stabilă, fără indisponibilități sau limitări care să afecteze condițiile de funcționare a piețelor de energie și de asigurare a fluxurilor transfrontaliere de energie electrică.

În comunicat se precizează că evoluțiile meteorologice din Europa Centrala oferă perspective favorabile pentru perioada următoare. Răcirea vremii și ploile din sudul Germaniei, Austria și Slovacia, prognozate și pentru următoarele zile, contribuie la creșterea debitului Dunării în zona superioară a fluviului.

Potrivit estimărilor disponibile, această creștere urmează să se propage în aval și ar putea fi resimțită la intrarea în România începând de săptămâna viitoare, ceea ce ar putea conduce la oprirea declinului actual al debitului și chiar la o ușoara creștere a acestuia.

„În cazul în care aceste prognoze se vor confirma, situația hidrologica ar putea permite reevaluarea opțiunii privind repornirea unei unități nucleare de la CNE Cernavodă, precum și creșterea producției hidroelectrice la Porțile de Fier”, menționează reprezentații Transelectrica.

Autoritățile și operatorii din sectorul energetic monitorizează permanent evoluția situației și capacitatea Sistemului Electroenergetic Național de a răspunde necesarului de consum, pentru menținerea siguranței, stabilității și continuității alimentării cu energie electrică.

„Compania Naționala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, prin Dispecerul Energetic Național, continuă să monitorizeze și sa gestioneze în timp real funcționarea Sistemului Energetic Național, în coordonare cu participanții relevanți din sectorul energetic”, se mai arată în comunicat.

Situația energetică la nivel național și regional, precum și evoluțiile prognozate pentru perioada următoare, în contextul opririi Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă, au fost prezentate marți, la sediul Dispecerului Energetic Național, în cadrul ședinței Comandamentului Energetic, coordonată de secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Silviu Bușoi.

De asemenea, în cadrul ședinței au fost analizate prognozele meteorologice pentru următoarele 10 zile, disponibilitatea capacităților de producție a energiei electrice și eventualele riscuri care ar putea afecta funcționarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN).

La reuniune au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica, Dispecerului Energetic Național, Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, principalilor producători și distribuitori de energie electrică, precum și ai Administrației Naționale „Apele Române” și Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Sursa: AGERPRES

În opinia sa, și președintele USR, Dominic Fritz, a devenit foarte incomod pentru că împărtășește „aceeași viziune reformatoare pentru România”.

„Instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul”, a susținut Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, bătăliile duse azi sunt pentru viitorul țării.

„Aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz. În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună. Pentru viitorul României ne luptăm astăzi, alături de toți oamenii de bună credință, care încă mai dau țării noastre o șansă. Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece. Împreună vom învinge”, a transmis ministrul.

Sursa: AGERPRES

Trump afirmase vinerea trecută că intenționează să preia Strâmtoarea Ormuz ca „teritoriu american după înfrângerea Iranului”, ridicând tonul în fața Teheranului în timp ce negocierile cu acesta sunt în continuare în impas, iar acordul provizoriu de încetare a focului convenit în iunie a expirat, dar între timp Statele Unite au reluat oricum bombardamentele împotriva Iranului.

„După ce vom termina de învins Iranul, care este învins foarte rău, voi declara foarte curând Strâmtoarea Ormuz teritoriu al SUA, în esență. Avem o blocadă (împotriva Iranului n.red). Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi să treacă”, a spus Trump la un miting politic la New York.

Anterior, el menționase deja ideea ca SUA să „păstreze” Strâmtoarea Ormuz, susținând că armata americană controlează acum acest coridor navigabil după ce bombardamentele americane au decimat capacitățile militare iraniene.

„Statele Unite au controlul total asupra Strâmtorii Ormuz. Cred că o vom păstra!’, a scris Trump miercurea trecută tot pe Truth Social, adăugând că ‘Iranul nu poate face nimic în această privință”.

Luni a expirat încetarea focului de 60 de zile convenită de SUA și Iran printr-un acord de pace provizoriu semnat pe 17 iunie, dar între timp eșuat.

Respectivul acord a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, înțelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluționarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian și sancțiunile impuse Iranului.

Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz, Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni în care acestea fuseseră oprite printr-un armistițiu ce a suspendat campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie.

Mai mult, Trump a spus atunci că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat de asemenea reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, care a ripostat atacurilor americane prin noi lovituri asupra bazelor americane în țările aliate SUA în regiune și prin blocarea din nou a Strâmtorii Ormuz.

Sursa: AGERPRES

Pe 10 august, președintele Nicușor Dan a atacat la CCR Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. În sesizarea de neconstituționalitate postată pe site-ul Administrației Prezidențiale se arăta că prin conținutul său normativ Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale.

Luni, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” din Legea ANI, sesizată și de președinte, dar a stabilit drept constituțional un amendament introdus în actul normativ prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile.

Cu majoritate de voturi, CCR a declarat ca fiind constituțională prevederea din lege care menționează încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Reprezentanții USR au reclamat faptul că acest amendament introdus în lege îl vizează pe președintele partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese și poate să își piardă funcția de primar al municipiului Timișoara.

Sursa: AGERPRES

La nivelul blocului comunitar, cheltuielile publice pentru educație au scăzut ușor, cu 0,3 puncte procentuale, în 2023 comparativ cu situația din anul 2020, când s-au situat la 5% din PIB, acesta fiind și anul cu cel mai ridicat nivel de cheltuieli publice pentru educație de la începutul colectării datelor statistice, în 2012.

Când vine vorba de structura cheltuielilor, în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, cheltuielile de capital au reprezentat în 2023 cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ. În schimb, cheltuielile de capital au reprezentat mai puțin de 5% din totalul cheltuielilor în România și Belgia.

În mai mult de jumătate dintre țările UE pentru care sunt disponibile date (9 din 16), majoritatea cheltuielilor cu instituțiile de învățământ în 2023 au fost pentru salariile profesorilor. Cu toate acestea, aceste salarii au reprezentat o pondere mai mică (40% până la 50% din cheltuieli) în Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda, în timp ce Estonia (37,6%) și Malta (36,9%) s-au situat puțin sub acest interval.

Sursa: AGERPRES