Plan pentru următorii patru ani

În cadrul concursului, Florina Ionescu a prezentat un proiect de management care stabilește principalele direcții de dezvoltare ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad pentru următorii patru ani.
Printre obiectivele asumate se numără extinderea și modernizarea Secției Clinice Anestezie și Terapie Intensivă I, prin construirea unui corp nou care să permită creșterea numărului de paturi de la 27 la 39, înființarea unui departament dedicat Spitalizării de Zi și continuarea investițiilor în infrastructura spitalului.
Proiectul prevede, de asemenea, continuarea atragerii de fonduri pentru modernizarea unității medicale. Potrivit documentului, în ultimii cinci ani la SCJU Arad au fost realizate investiții de peste 338 de milioane de lei din fonduri europene, guvernamentale, județene și locale.
Analiza care însoțește proiectul evidențiază și provocările cu care se confruntă spitalul. La sfârșitul anului 2025 erau înregistrate 658,5 posturi vacante, iar printre principalele probleme sunt menționate existența unor clădiri vechi, unele cu o vechime de peste 100 de ani, și necesitatea adaptării infrastructurii la cerințele actuale.

Urmează concursuri și pentru ceilalți directori

Actualul mandat al Florinei Ionescu a expirat în luna iunie, însă contractul de management a fost prelungit cu trei luni pentru a asigura continuitatea conducerii spitalului până la finalizarea procedurii de concurs. Odată cu afișarea rezultatului final, aceasta și-a asigurat oficial un nou mandat de patru ani.
În perioada următoare, vor expira și mandatele celorlalți doi membri ai echipei manageriale. Mandatul directorului medical, Cătălin Hreniuc, este valabil până la 3 septembrie, iar cel al directorului de îngrijiri medicale, Otilia Popa, expiră la 16 august. Organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor două funcții intră în atribuțiile managerului Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad.

Printre cele mai importante măsuri se numără consolidarea protecției victimelor violenței domestice și definirea, pentru prima dată, a femicidului în legislația românească, interzicerea accesului agresorilor sexuali condamnați în școli, spitale și centre de îngrijire, investiții de peste 2,5 miliarde de lei în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, măsuri suplimentare pentru combaterea traficului de persoane, simplificarea procedurilor administrative după divorț, precum și întărirea securității cibernetice și creșterea transparenței în gestionarea deșeurilor.

De asemenea, Parlamentul a adoptat proiecte care sprijină reintegrarea minorilor condamnați, protejează executorii judecătorești aflați în exercitarea atribuțiilor și pun bazele primului inventar național al infrastructurii digitale a statului.

„Sesiunea aceasta a fost dominată de o criză politică provocată de cei care au preferat jocurile de culise în locul reformelor. Cu toate acestea, USR și-a făcut datoria și a reușit să treacă prin Parlament legile pe care le-am inițiat și care vor produce efecte concrete în viața oamenilor. Asta este, până la urmă, responsabilitatea noastră: să lăsăm în urmă soluții. Arădenii s-au săturat de scandaluri”, declară senatorul USR de Arad, Răzvan Anghel.

Senatorul arădean subliniază că multe dintre proiectele adoptate răspund unor probleme pe care cetățenii le reclamă de ani de zile: protecția femeilor și copiilor, combaterea infracționalității, reducerea birocrației, investițiile în infrastructura critică și modernizarea administrației.

„De fiecare dată când adoptăm o lege care protejează o victimă, elimină o birocrație inutilă sau aduce investiții acolo unde statul a întârziat ani de zile, facem un pas înainte. Parlamentarii trebuie judecați după ceea ce lasă în urmă și după cum munca lor face viața românilor mai bună”, afirmă Răzvan Anghel.

În opinia senatorului USR, activitatea parlamentară trebuie evaluată prin rezultate măsurabile, nu prin numărul declarațiilor politice sau al conflictelor dintre partide.

„Arădenii vor un stat care funcționează mai bine și care le respectă timpul, siguranța și banii. Acesta este criteriul după care ar trebui să fie judecată orice activitate parlamentară. Vom continua să propunem și să susținem legi care rezolvă probleme reale și care modernizează România”, conchide senatorul USR Răzvan Anghel.

Acum, foștii săi colegi… îl caută. Informațiile pe care le deținem arată că în ultima perioadă, acesta ar fi îmbrăcat din nou haina de polițist și ar fi primit bani de la mai mulți șoferi pentru a ii scăpa de presupusele amenzi pe care ar fi urmat să le aplice.

Informația a fost confirmată de surse oficiale apropiate anchetei, polițiștii făcând cercetări în ceea ce privește faptele de care e acuzat bărbatul.

‘Decesul său a fost constatat la spitalul Bellevue’ din Manhattan, a precizat poliția care a deschis o anchetă.

Aceasta nu a comunicat niciun motiv pentru acest gest, însă publicația New York Post a relatat că bărbatul avea la el un steag tibetan în momentul faptelor.

Contactată de AFP, Organizația Națiunilor Unite nu a răspuns deocamdată.

ATENȚIE! IMAGINI CU PUTERNIC IMPACT EMOȚIONAL!

Sursa: AGERPRES

Pe perioada închiderii temporare a circulației, participanții la trafic vor utiliza ruta ocolitoare: DN 7-str. Gării, sat Vladimirescu -DJ 709-DN 7( Varianta NV)-A1-DN69 .

ARAD. 106 bilete de tratament balnear i-au fost repartizate judeţului Arad pentru Seria 6, cu dată de începere în 16 iulie 2026. Ca niciodată în anii trecuţi, în această perioadă, încă nu sunt disponibile bilete la operatorii privaţi.

„Licitaţia este în curs de desfăşurare, s-a prelungit din cauza contestaţiilor. A putut fi organizată doar după aprobarea bugetului, iar bugetul a fost votat destul de târziu. În plus, anul acesta a expirat contractul anterior care era pe trei ani… Dar probabil că începând din seria următoare vom avea bilete şi la operatorii privaţi” – detaliază Mihaela Vasil, director al Casei Judeţene de Pensii (CJP) Arad.

„A fost, din nou, foarte dificil să selectăm între atâția candidați foarte buni care s-au înscris pentru a participa la acest masterclass. Un nou an, noi studenți, noi speranțe, ne pregătim să le oferim cursuri premium în acel spațiu ofertant pentru studiu și creare de viitori maeștri”, spune mezzosoprana Ruxandra Donose.

De altfel, unul dintre atuurile acestui program constă în locul special ales de organizatori, Asociația Castel Salbek, pentru aceste cursuri: „Faptul că peste 70 de tineri muzicieni din șapte țări au ales să candideze pentru locurile disponibile la această ediție confirmă că programul a câștigat vizibilitate și credibilitate în mediul internațional al cântului liric. Ne bucurăm că putem oferi un astfel de cadru pentru formarea viitoarelor generații de artişti”, spune Ana Maria Mihăescu, președintele Asociației Salbek.

Ca de obicei, procentul interceptărilor de rachete a fost mult mai mic din cauza neputinței capacităților ucrainene în fața rachetelor balistice rusești.

În atac, Rusia a folosit 24 de rachete balistice Iskander-M, dintre care Ucraina a reușit să doboare doar patru.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a recunoscut această vulnerabilitate a țării sale și a solicitat SUA să răspundă cât mai curând posibil la cererea sa ca Ucraina să poată să producă sisteme antiaeriene Patriot și rachete pentru aceste sisteme americane, singurele capabile să contracareze în mod sigur rachetele balistice rusești.

Zelenski a menționat și necesitatea de a concretiza cât mai curând posibil discuțiile pe care le poartă cu Germania și cu alți aliați europeni în vederea fabricării pe vechiul continent a unei tehnologii proprii de apărare împotriva rachetelor balistice, pentru a nu mai depinde de SUA.

Președintele ucrainean a spus că livrările de apărare antiaeriană constituie o ‘prioritate critică’ pentru armata sa și a amintit cât de important este ca partenerii săi – mai ales cei europeni – să continue să contribuie cu bani la fondul care permite Kievului să cumpere rachete interceptoare PAC-3 pentru sistemele Patriot din SUA.

Ucraina depinde deocamdată de aceste rachete – pe care SUA a încetat să i le mai trimită gratuit după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă – pentru a încerca să doboare rachetele balistice rusești.

Atât sistemele Patriot, cât și rachetele PAC-3 pe care le utilizează reprezintă o marfă rară pe piața internațională a armamentului, unde cererea pentru aceste tehnologii a crescut vertiginos ca urmare a războiului din Iran.

Ca aproape întotdeauna după astfel de atacuri, Kievul și Moscova au prezentat rapoarte diametral opuse despre țintele lovite în bombardamentul de noaptea trecută.

Zelenski și guvernul ucrainean, autoritățile de la Kiev și canalele ucrainene de Telegram au publicat numeroase imagini cu blocuri de locuințe, unități comerciale și infrastructuri ale unor întreprinderi distruse sau avariate de rachete sau drone rusești.

Șefa guvernului ucrainean Iulia Sviridenko a denunțat lovituri directe – și, prin urmare, aparent deliberate – împotriva a peste 20 de clădiri de apartamente din Kiev, printre ale căror dărâmături au fost găsite în timpul zilei corpurile celor 20 de morți și mulți dintre cei peste 80 de răniți în atac.

La rândul său, Ministerul Apărării rus a apărat presupusa legitimitate a atacului, afirmând că acesta a avut ca obiectiv principal fabrici de rachete și depozite de drone din capitala Ucrainei.

Raportul rus privind atacul a fost mult mai detaliat decât de obicei și a prezentat o listă extinsă de obiective din industria militară ucraineană care ar fi fost lovite, printre care fabrica de componente radioelectronice pentru rachete ‘Radioniks’, fabrica de asamblare a dronelor ‘ATLON AVIA’, două fabrici de sisteme și piese pentru tancuri și drone de spionaj, precum și o fabrică de asamblare a companiei aeronautice Antonov, care produce drone.

În plus, armata rusă a declarat că a lovit și depozite de combustibil pentru armata ucraineană și stații de pompare a gazelor care furnizează energie unor companii de apărare din Ucraina.

Pe de altă parte, atât autoritățile ruse, cât și armata ucraineană au semnalat un nou atac al forțelor Kievului împotriva unei rafinării din Rusia, de data aceasta aparținând gigantului energetic Lukoil și situată în regiunea rusă Nijni Novgorod, la aproximativ 450 de kilometri est de Moscova.

Potrivit autorităților regionale ruse, o persoană și-a pierdut viața în acest nou atac ucrainean asupra industriei petroliere ruse.

Statul Major General ucrainean a comunicat de asemenea despre mai multe obiective militare și logistice rusești lovite de forțele Kievului la primele ore ale dimineții de joi.

Ministerul Apărării rus a anunțat doborârea a 327 de drone ucrainene cu aripi fixe deasupra a 18 regiuni din Rusia și a regiunilor ocupate în Ucraina, mărilor Neagră și Azov.

Pentru prima oară în ultimele zile, numărul dronelor și rachetelor rusești lansate împotriva Ucrainei a fost joi mai mare decât cel al celor lansate în zori în direcția opusă.

Faptul că Rusia a folosit puține drone și foarte puține rachete în atacurile sale recente i-a făcut pe mulți observatori să creadă că Moscova acumula armament pentru a lansa un bombardament masiv precum cel de joi, care fusese anticipat cu o zi înainte de Volodimir Zelenski, în baza informațiilor serviciilor sale speciale.

Sursa: AGERPRES

Salvarea copiilor, cu vârste între unu și 18 ani, a avut loc după o anchetă privind neglijența și abuzul într-o casă din Hamden, o zonă rurală la sud-est de Columbus, în statul Ohio.

Unii dintre copii nu învățaseră să vorbească și nici măcar nu au fost capabili să-și spună numele. Mai mulți dintre copii au fost spitalizați și se află în stare gravă, potrivit autorităților.

‘A fost ceva de neconceput. Având în vedere dovezile, dacă am fi așteptat încă 24 de ore, exista o probabilitate foarte mare să avem de-a face cu unul sau mai multe decese’, a declarat procurorul general din Ohio, Andy Wilson, într-o conferință de presă, preluată de NBC.

El a descris locuința ca fiind mai degrabă caracteristică lumii a treia.

Majoritatea copiilor au fost închiși într-un spațiu de aproximativ 4×4 metri, ‘unde și-au petrecut cea mai mare parte a ultimilor patru ani’, a declarat șeriful din comitatul Vinton, Ryan Cain.

‘Majoritatea vitelor noastre sunt ținute în condiții mai bune decât acești copii. Prezența bacteriilor și excrementelor era ridicată; a fost pur și simplu o scenă dezgustătoare’, a adăugat șeriful.

Anchetatorii au descoperit că familia Siders a locuit în mai multe comitate din Ohio începând din 2008 și, în această perioadă, familia a evitat în mare măsură să producă dosare medicale sau administrative despre copii.

Sursa: AGERPRES

Țara vecină Uzbekistan a înregistrat o creștere bruscă a prețurilor la benzină, în timp ce Kazahstanul, cea mai mare economie a regiunii, înăsprește controalele la frontieră pentru a reduce exporturile ilegale de combustibil.

Aceste perturbări scot în evidență dependența de Rusia a economiilor din Asia Centrală pentru aprovizionarea cu combustibil, chiar dacă China a devenit principalul investitor în regiune în ultimii ani.

Rusia se confruntă cu penurie de benzină, deoarece întreruperile în funcționarea rafinăriilor, provocate de atacurile cu drone ucrainene, au afectat aprovizionarea cu combustibil. La sfârșitul lunii iunie, aproximativ 90% dintre regiunile Rusiei au raportat raționalizarea combustibilului sau întreruperi în aprovizionare, potrivit declarațiilor autorităților locale și relatărilor din mass-media.

Începând cu data de 1 aprilie 2026, Rusia a interzis exporturile de benzină, excluzând livrările care se derulează în conformitate cu acordurile interguvernamentale, care includ și unele state din Asia Centrală.

Cu toate acestea, în Uzbekistan, prețul benzinei de tip AI-92, utilizată pe scară largă, a crescut cu 11,8% de la începutul lunii iunie, ajungând la 13,9 milioane de soumi (1.163 dolari) pe tonă la bursa de mărfuri, a relatat miercuri portalul media Spot.uz, citând date de la bursă. De asemenea, oferta zilnică de benzină la bursă a scăzut cu aproximativ 50% la 1 iunie, comparativ cu săptămâna precedentă.

Kârgâzstanul, care importă cea mai mare parte a benzinei pe care o consumă din Rusia, are în prezent rezerve suficiente de produse petroliere, iar solicitarea sa de a primi volume suplimentare de combustibil este o măsură de precauție, a declarat Ministerul Energiei. Guvernul de la Bișkek a plafonat prețurile la benzină pentru consumatori.

Anterior, Kazahstanul, cel mai mare producător de petrol din regiune, a interzis exporturile anumitor produse petroliere și distilate ușoare pe cale ferată și a impus noi restricții la frontieră, permițând vehiculelor să treacă granița doar odată pe zi. Pe 20 iunie, premierul Olzhas Bektenov a ordonat oficialilor să ia toate măsurile necesare pentru a preveni penuria de combustibil, inclusiv prin înăsprirea controalelor la frontieră.

Sursa: AGERPRES