‘Ceea ce ne dă tuturor motive de încredere este formularea președintelui Trump: Rusia trebuie să pună capăt acestui război. Și cred că acesta este un mesaj clar’, le-a spus marți Merz jurnaliștilor în marja summitului principalelor economii democratice ale lumii.

Merz a declarat că au avut loc discuții detaliate cu Trump cu privire la următorii pași și posibile noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Potrivit lui Merz, acest lucru i-a oferict ‘un anumit grad de optimism’ că părțile europeană și americană vor colabora acum pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, a existat un acord asupra dorinței de a consolida în continuare sprijinul pentru Kiev, sporind simultan presiunea asupra Moscovei pentru a aduce Rusia la masa negocierilor, a spus Merz.

Întrebat dacă Trump s-a angajat să susțină noi sancțiuni și că europenii vor avea cu adevărat un loc la masa negocierilor în viitor, Merz a precizat că acest lucru nu a fost pus la îndoială în niciun moment.

Era destul de clar că Moscova nu putea câștiga războiul pe cale militară, a subliniat Merz, adăugând că și economia Rusiei este afectată de greutatea războiului și a sancțiunilor.

‘Acest lucru ar putea deschide, poate pentru prima dată, o șansă pentru pace’, a spus cancelarul german.

El a mai subliniat că a avut impresia că Trump ‘se deschide treptat și la această evaluare și acum caută împreună cu noi o modalitate de a pune capăt acestui război’.

Merz s-a arătat optimist în legătură cu discuțiile G7 cu Trump.

‘L-am găsit foarte cooperant și l-am văzut, de asemenea, ascultând foarte atent’, a spus Merz despre Trump, referindu-se la discuțiile despre războiul din Ucraina.

Merz spusese anterior că discuțiile au fost marcate de ‘o unitate transatlantică și europeană cu adevărat puternică’.

Sursa: AGERPRES

‘Am avut și astăzi, și ieri. Nu am intenționat să-mi depun mandatul, ei se gândeau cum reacționez eu. Eu sunt un om puternic, nu am rezerve și dacă am pornit pe un drum, cred că e normal să merg până la capăt’, a declarat Adrian Veștea, marți seară, la postul România TV.

Veștea a arătat că șeful statului l-a încurajat să continue demersul în calitate de premier desemnat, fiind întrebat dacă președintele i-a dat impresia că nu l-ar susține până la capăt.

‘Nu mi-a dat impresia, din contră m-a sfătuit să rămân în continuare implicat, fiindcă, cu siguranță, prin apelul pe care-l facem la toți cei care sunt astăzi în Parlamentul României și vor să dea dovadă de responsabilitate și pot trece peste anumite orgolii sau reguli create de anumiți lideri de partid, eu îi aștept să voteze acest guvern’, a răspuns Adrian Veștea.

Totodată, premierul desemnat a afirmat că a primit din partea președintelui ‘un mandat pe perioadă nedeterminată’, dar a precizat că în cursul exercitării mandatului vor exista evaluări la anumite perioade, întrebat cu privire la continuarea protocolului coaliției care prevedea o rotativă la guvernare.

‘Astăzi nu există o astfel de decizie, mandatul pe care l-am primit din partea președintelui (…) nu este un mandat pe un termen limitat, este un mandat pe care l-am primit pe o perioadă nedeterminată. Asta nu înseamnă că nu ar trebui să se facă trimestrial, semestrial, evaluări în care noi avem anumite ținte. Și-mi doresc ca acest lucru să se întâmple nu doar la nivelul prim-ministrului, ci chiar și la nivelul miniștrilor. Și să nu ținem cont în momentul în care cineva nu îndeplinește criteriile pe care le stabilim în momentul în care am intrat la guvernare să poată fi remaniat, începând cu mine, până la ultimul ministru’, a mai menționat Adrian Veștea.

Sursa: AGERPRES

În Sloviansk, unul dintre bastioanele încă deţinute de Ucraina în regiunea Doneţk (est), pe care Moscova vrea să o cucerească în întregime, două femei şi un bărbat au fost ucişi de atacurile aeriene ruseşti asupra zonelor rezidenţiale şi industriale, a declarat primarul Vadim Liah.

Potrivit acestei surse, cel puţin alţi şase civili au fost răniţi în aceste atacuri ruseşti, care au implicat bombe aeriene şi rachete care au avariat, de asemenea, peste 70 de case.

În regiunea Herson (sud), un bărbat a fost ucis de o dronă rusească în satul Virivka, iar un altul a murit într-un atac cu dronă care a vizat un microbuz în oraşul Herson, atac care a rănit şi alte patru persoane, a raportat procuratura regională. Aceasta a adăugat că alte 12 persoane au fost rănite în regiune în atacuri separate.

De la invazia rusă la scară largă din Ucraina, lansată în februarie 2022, cel puţin 16.126 de civili au fost ucişi şi 46.590 răniţi, conform celui mai recent bilanţ al ONU întocmit în luna mai.

Conform acestei surse, peste 13.200 de civili şi-au pierdut viaţa în zonele controlate de Kiev, în timp ce peste 2.850 au murit în teritoriile ocupate de armata rusă.

Recent, în noaptea de duminică spre luni, cel puţin unsprezece civili au fost ucişi într-un val de bombardamente ruseşti în Ucraina, care a dus şi la incendierea unei catedrale din Kiev, într-o mănăstire inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Sursa: AGERPRES

Incidentul survine după ce comandouri britanice au abordat și au interceptat duminică în Canalul Mânecii un petrolier din așa-numita ‘flotă din umbră’ a Rusiei și aflat pe lista de sancțiuni impuse Moscovei de UE și Regatul Unit.

În ziua următoare, Forțele Navale britanice au anunțat că două dintre navele sale au urmărit fregata Amiral Grigorovici în Canalul Mânecii, într-o zonă la vest de orașul francez Brest.

Incidentul cu acel iaht britanic, localizat la circa 20 de mile nautice sud de Insula Wight, în afara apelor teritoriale britanice, nu are însă nicio legătură cu chestiunea petrolierelor flotei din umbră a Rusiei sau cu prezența fregatei ruse în zonă, a ținut să precizeze sursa citată. Fregata rusă a recurs la focurile de avertisment doar pentru a atenționa iahtul, care se apropiase prea mult de nava militară.

Aceeași fregată a escortat anterior în apropierea Regatului Unit petroliere din ‘flotă din umbră’ a Rusiei, măsură la care Moscova a afirmat că a recurs pentru a preveni noi acte de ‘piraterie’ din partea statelor occidentale care au interceptat și sechestrat astfel de petroliere.

Sursa: AGERPRES

Intenția de vot pentru partidul prezidențial Rusia Unită a scăzut în ultimele luni sub 30% și se apropie de cel mai scăzut nivel istoric, 26,4%, înregistrat în august 2021.

Principalele motive sunt faptul că populația s-a săturat de război și de atacurile cu drone, scăderea nivelului de trai din cauza scumpirii coșului zilnic de cumpărături și, mai ales, întreruperile în furnizarea internetului.

Majoritatea rușilor leagă acest ultim aspect, precum și interdicțiile privind accesarea rețelelor sociale, de deputații partidului de guvernământ din Duma de Stat (Camera Deputaților).

Între timp, partidul Oameni Noi (un proiect politic de centru-dreapta lansat în 2020, creat cu sprijinul tacit al Kremlinului) a crescut în sondaje opunându-se deschis acestor măsuri, pe care președintele Putin le-a justificat invocând caracterul prioritar al siguranței cetățenilor, deși experții consideră că eficacitatea dronelor ucrainene nu este legată în niciun fel de utilizarea internetului de către cetățeni.

Din acest motiv, potrivit presei, Rusia Unită nu și-a anunțat deocamdată programul electoral, care depinde direct de situația de pe front, de indicatorii economici și de controlul internetului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat în această săptămână un mesaj în care situa intenția de vot pentru Rusia Unită la 22%, în contextul în care acest partid a obținut aproape 50% din voturi la cele mai recente alegeri legislative, desfășurate în 2021.

Partidul Rusia Unită folosește de obicei pe scară largă resursele administrative ale statului și obține sprijin din partea milioanelor de angajați publici, a lucrătorilor din industria militară și a soldaților.

Indiferent de context, analiștii și presa independentă consideră că partidului Kremlinului îi este aproape imposibil să obțină o majoritate constituțională în aceste alegeri, cu excepția cazului în care autoritățile vor manipula rezultatele.

Partidul Rusia Unită beneficiază în mod tradițional de o participare scăzută, în special în marile orașe, din cauza refuzului multor ruși liberali, care au o atitudine critică față de președintele Putin, de a merge la urne.

Pentru a contracara această tendință, autoritățile ruse au lansat o campanie de persecuție împotriva singurului partid de opoziție legal din Rusia, Iabloko, mulți dintre activiștii săi fiind închiși, arestați sau etichetați drept agenți străini sau extremiști, ceea ce îi împiedică să participe la alegeri.

Iabloko, formațiune care are reprezentare în Dumă, este singurul partid din Rusia care se opune public, din 2022, campaniei militare din Ucraina, mai mulți dintre veteranii săi fiind incluși pe listele electorale ale Rusiei Unite.

Companiile de sondare a opinii publice au modificat metoda prin care realizează chestionarele pentru a ascunde prăbușirea președintelui Putin și a partidului Rusia Unită în sondaje, ceea ce nu a împiedicat scăderea în continuare a susținerii lor în rândul rușilor, de aceea uneori au renunțat să mai publice rezultatele acestor sondaje.

Sursa: AGERPRES

Reamintim că hotărârea Secției pentru judecători din 9 iunie are atașat un document de 76 de pagini, în care CSM enumeră pozițiile unor oameni politici, demersuri ale unor asociații și organizații neguvernamentale, dar și articole de presă, pe care Secția pentru judecători le consideră ca făcând parte dintr-o campanie de denigrare și ‘acțiuni de hărțuire’ a judecătorilor și președintei Instanței supreme, Lia Savonea.

‘În numele Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din România, vă transmitem prin prezenta Hotărârea nr. 1.348 din 9 iunie 2026, adoptată în unanimitate, cu o opinie concurentă, de membrii prezenți, în exercitarea responsabilității constituționale a Consiliului de a garanta independența justiției (https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?Folderld=12756). Hotărârea demonstrează modul în care statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an, printr-o campanie susținută care urmărește degradarea acestuia, prin presiuni exercitate simultan asupra puterii judecătorești pe mai multe planuri. Hotărârea anexată nu se întemeiază pe afirmații generale sau neverificabile. Aceasta prezintă o succesiune cronologică de fapte publice concrete și verificabile în mod obiectiv. Fiecare afirmație factuală relevantă este însoțită de un hyperlink direct către declarația publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituțională, materialul de presă sau sursa statistică originală pe care se întemeiază. Comisiei îi sunt astfel puse la dispoziție mijloacele necesare pentru a verifica în mod direct faptele care stau la baza Hotărârii, succesiunea și caracterul lor cumulativ’, se arată în scrisoare.

CSM susține că, încă de la începutul mandatului noilor autorități aflate la guvernare, începând din iulie 2025, un obiectiv declarat în mod deschis a fost slăbirea, până la eliminarea efectivă, a autonomiei financiare și a independenței puterii judecătorești.

Conform CSM, în această campanie de discreditare au fost implicați ‘actori politici, instituții mass-media afiliate și organizații ale societății civile cu abordare similară’.

‘Acest obiectiv a fost urmărit prin măsuri care afectează remunerația și pensiile judecătorilor, finanțarea instanțelor, asigurarea personalului, recrutarea și capacitatea instituțională a puterii judecătorești de a gestiona resursele necesare exercitării funcției sale constituționale. Pentru a obține sprijinul public pentru o asemenea intervenție structurală, actori politici, instituții mass-media afiliate și organizații ale societății civile cu abordare similară au desfășurat, timp de aproximativ un an, o campanie susținută și coordonată, menită să discrediteze puterea judecătorească. Campania s-a concentrat inițial asupra unor pretinse privilegii financiare și a fost ulterior extinsă pentru a include acuzații de corupție sistemică generalizată și abuz, delegitimarea publică, atacuri împotriva unor judecători și conducători de instituții, încercări de modificare a guvernanței, a structurilor reprezentative și a conducerii puterii judecătorești, propuneri privind proceduri excepționale de vetting sau implicarea externă în cariera judecătorilor, precum și măsuri legislative și administrative care afectează inamovibilitatea, remunerația, pensiile, recrutarea, personalul, resursele și autonomia financiară, toate convergând într-o direcție comună’, afirmă CSM.

În opinia CSM, analizate separat, măsurile individuale și campaniile mediatice au depășit adesea linia roșie a loialității constituționale și au mers dincolo de dezbaterea politică obișnuită, politica bugetară sau reforma instituțională, însă analizate împreună, în succesiunea, intensitatea și direcția lor comună, acestea relevă ‘un risc sistemic’.

‘Efectul lor cumulativ este de natură să producă un efect de inhibare asupra judecătorilor, să erodeze încrederea publicului în instanțe, să slăbească CSM în rolul său de mecanism constituțional de protecție între puterea judecătorească și puterile politice, să diminueze independența financiară și operațională a puterii judecătorești și să îi remodeleze arhitectura instituțională sub influență politică. Viteza, amploarea și simultaneitatea acestor evoluții sunt esențiale. Ele nu reprezintă o succesiune de controverse fără legătură între ele, ci un model concentrat de presiune instituțională, al cărui efect cumulativ este capabil să slăbească una dintre cele trei puteri ale statului, să modifice sistemul de echilibru și control reciproc și să pună în pericol garanțiile de care depind democrația, drepturile fundamentale și aplicarea efectivă a dreptului Uniunii’, declară CSM.

În continuare, CSM susține că adunările generale ale judecătorilor din toate cele 239 de instanțe și de la fiecare nivel de jurisdicție au adoptat propriile hotărâri, iar principala constatare a fost faptul că ‘denunță degradarea continuă a statului de drept în România prin încercarea susținută a puterii politice de a subordona justiția’.

Conform CSM, adunările generale au solicitat Consiliului să adopte toate măsurile instituționale disponibile, pe plan intern și internațional, pentru a restabili echilibrul impus de statul de drept, a pune imediat capăt campaniei de delegitimare a justiției și a obține recunoașterea, de către celelalte puteri ale statului, a unei independențe reale a justiției, cerință esențială a unei societăți democratice.

Pe de altă parte, Consiliul susține că hotărârea adoptată de Secția pentru judecători are caracter de protecție și declarativ, nu jurisdicțional, disciplinar, punitiv sau normativ.

‘Aceasta nu stabilește răspunderea civilă, penală ori disciplinară; nu poate aplica sancțiuni, atribui un statut juridic nefavorabil, emite dispoziții obligatorii pentru terți sau impune vreunei persoane ori organizații să își modifice conduita. Funcția sa juridică este de a constata și de a reflecta realitatea factuală relevantă: de a identifica declarațiile și faptele publice verificabile și, atunci când este necesar, autorii acestora; de a evalua contextul, baza factuală, intensitatea, repetitivitatea, amploarea și efectul lor cumulativ; precum și de a stabili, la nivel instituțional, dacă independența justiției, imparțialitatea ori reputația profesională au fost afectate. Identificarea sursei unei declarații sau a unei fapte reprezintă, așadar, o necesitate probatorie și analitică, nu o măsură coercitivă. Consiliul nu are nici puterea de a sancționa persoanele în cauză, nici puterea de a le reglementa comportamentul, dar are obligația constituțională de a reflecta realitatea care afectează puterea judecătorească și de a atrage atenția asupra gravității acesteia’, explică CSM.

Consiliul adaugă că această procedura nu este nici nouă, nici excepțională, iar ambele secții ale CSM au utilizat același mecanism legal în numeroase ocazii anterioare (465 de cazuri similare între 2011 și 2025), inclusiv atunci când declarațiile sau conduitele relevante proveneau de la demnitari politici, jurnaliști ori organizații mass-media.

‘Ceea ce distinge prezenta situație nu este procedura utilizată sau identificarea factuală a surselor declarațiilor, entităților și faptelor documentate, ci amploarea, intensitatea, diversitatea, durata și caracterul cumulativ fără precedent ale presiunii analizate, concentrată într-un interval de aproximativ un an’, adaugă CSM.

Consiliul mai spune că dimensiunea judiciară a Uniunii Europene este directă și substanțială, independența justiției nu este doar o chestiune de organizare constituțională națională, iar instanțele naționale sunt instanțe ale ordinii juridice a Uniunii.

‘Hotărârea anexată trebuie, așadar, înțeleasă ca o comunicare de avertizare timpurie privind reziliența garanțiilor instituționale ale statului de drept, în vederea evaluării măsurii în care convergența dintre delegitimarea publică, presiunea politică coordonată, reconfigurarea instituțională realizată fără consultare și slăbirea simultană a garanțiilor profesionale, financiare și operaționale creează un risc grav pentru independența justiției, autonomia financiară a puterii judecătorești și sistemul de echilibru și control reciproc între puterile statului. Puterea judecătorească din România recunoaște pe deplin și salută necesitatea criticii legitime, a răspunderii democratice și a reformelor fundamentate pe date și dovezi. În
același timp, este necesar să fie evaluată nevoia de a proteja puterea judecătorească împotriva presiunii politice coordonate și de a-i păstra capacitatea de a acționa independent. Subliniem că prezenta scrisoare este formulată în apărarea dreptului cetățenilor de a beneficia de instanțe independente, în cadrul sistemului de drept al Uniunii Europene, precum și a echilibrului constituțional, inclusiv a garanțiilor instituționale și financiare fără de care guvernarea democratică nu poate funcționa’, se încheie scrisoarea semnată de președintele CSM.

Sursa: AGERPRES

“Vom putea face asta în curând, pentru că petrolul curge acum”, a spus Trump la summitul Grupului celor Şapte (G7) din Franţa, când a fost întrebat despre sancţiuni. “Suntem într-o poziţie să facem asta în curând”, a adăugat preşedintele american, fără să indice vreun termen.

Preţurile globale la hidrocarburi au înregistrat o creştere bruscă după ce SUA şi Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în 28 februarie, Teheranul ripostând prin închiderea practic a Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru transporturile mondiale de petrol.

Ca răspuns, SUA au relaxat unele sancţiuni asupra petrolului rusesc, prelungind derogarea de mai multe ori. Exceptarea temporară s-a aplicat doar petrolului rusesc care se afla deja la bordul petrolierelor pe mare atunci când a fost acordată derogarea, permiţând vânzarea acestor rezerve.

Criticii au susţinut că această măsură a oferit un sprijin financiar Rusiei, ale cărei venituri din petrol contribuie la finanţarea războiului pe care Moscova îl duce în Ucraina.

SUA menţin de ani de zile sancţiuni împotriva sectorului petrolier rusesc. În baza acestor măsuri, ţările şi companiile care fac afaceri cu Rusia pot fi ele însele supuse sancţiunilor în anumite situaţii, notează dpa.

Sursa: AGERPRES

‘Federația Română de Fotbal a luat act de decizia recentă a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS) cu privire la ‘Regula 5+6’, pe care o respectă și se conformează hotărârii pronunțate de instanța internațională. Deși cadrul normativ al acestei reguli suferă modificări ca urmare a deciziei menționate, Federația Română de Fotbal reiterează faptul că filosofia strategică rămâne neschimbată: dezvoltarea fotbalistului român reprezintă prioritatea zero a fotbalului românesc. ‘Regula 5+6′ a fost concepută ca un mecanism pentru protejarea și stimularea tinerelor talente autohtone. Chiar și în noile condiții, FRF adresează un apel către toate cluburile membre să continue să respecte spiritul acestei reguli’, se menționează pe site-ul citat.

FRF consideră că menținerea unei prezențe ridicate a jucătorilor autohtoni în echipele de club rămâne calea către succes.

‘Experiența acumulată de jucătorii români în competițiile interne este fundamentul pe care se construiesc echipele naționale în perspectiva preliminariilor pentru calificări la turneele finale. De asemenea, promovarea și expunerea jucătorilor autohtoni reprezintă cea mai eficientă strategie de creștere a valorii de piață a cluburilor, generând sustenabilitate pe termen lung. FRF va continua să investească în competiții și să ofere tot suportul necesar cluburilor care aleg să pună bază pe fotbaliștii români. Considerăm că responsabilitatea pentru viitorul fotbalului nostru este o misiune comună, iar cluburile care aleg să continue promovarea tinerilor jucători români, indiferent de obligativitatea impusă, dau dovadă de viziune și demonstrează că fotbalul românesc poate evolua prin încrederea acordată propriilor resurse’, se mai precizează pe site.

Federația Română de Fotbal a impus din sezonul 2025-2026 ca pe durata unui joc fiecare echipă este obligată să aibă în teren minimum cinci jucători formați la nivel național sau eligibili pentru echipele naționale ale României. Regula se aplica pentru minimum 75% dintre meciurile unui sezon competițional din Superligă și Cupa României, procentajul fiind calculat separat pentru fiecare competiție.

Sancțiunea pentru nerespectarea regulii era o penalitate financiară de 150.000 de euro. Sumele astfel colectate urmau a fi împărțite în mod egal primelor cinci cluburi, în ordinea clasamentului final al sezonului competițional, care au respectat regula ‘5+6’.

Sursa: AGERPRES

Sunt vizate produsele cu termenele de valabilitate 2 aprilie 2028 și 3 aprilie 2028.

ANSVSA recomandă consumatorilor să nu administreze produsul animalelor de companie, pentru a evita eventuale riscuri asupra sănătății acestora.

Produsul a fost comercializat în rețeaua Lidl România și poate fi returnat în orice magazin Lidl din țară, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal. Contravaloarea produsului va fi rambursată integral.

Sursa: AGERPRES