La ieșirea din sediul DNA, el a declarat că este nevinovat și că dorește să-și ducă mandatul de la Primăria Generală până la capăt.

„Nu am nimic de ascuns. Sunt încrezător că acest proces va scoate adevărul la iveală. Sunt nevinovat. Am văzut învinuirile care mi se aduc. Ei (procurorii DNA – n.r.) vor comunica ce se întâmplă și voi comunica și eu puțin mai târziu. Ce pot să zic este că de acum înainte o să am un an, doi, trei, nu știu cât va dura acest proces, o tinichea de coadă. Să îmi duc mandatul la capăt în condiții ca și cum acest lucru nu există. Treaba mea este să am grijă de București și să dedic următoarea perioadă Bucureștiului. În ceea ce privește această situație, voi colabora cu organele judiciare”, a spus Ciucu, după întâlnirea cu procurorii.

El a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, care doreau să afle dacă a fost plasat sub control judiciar și dacă îi cunoaște pe oamenii de afaceri implicați în acest dosar.

Conform unor surse judiciare, Ciucu este suspectat că ar fi primit mită pentru a elibera o autorizație pe vremea când era primar al Sectorului 6.

Sursa: AGERPRES

Aceștia invocă articolul 69 din Constituție, care prevede că un parlamentar votează după propria conștiință, nu la ordinul cuiva din afară, nici al partidului, precum și statutul PNL, care stabilește că excluderea unor membri aleși (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî singur Biroul Politic Național, ci trebuie propusă de Biroul Executiv și decisă de Consiliul Național.

De asemenea, contestatarii susțin că statutul partidului prevede o procedură înainte de a sancționa un membru: evaluarea gravității faptei, dreptul la apărare, audiere și posibilitatea de a contesta.

În opinia acestora, deciziile BPN îi pun pe parlamentari să încalce Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor și Regulamentul Parlamentului care prevăd că aceștia sunt obligați să fie prezenți la lucrări, fiind în contradicție cu instrucțiunea „să nu participe la vot”. Votul secret cu bile la învestirea guvernului are doar două variante, „pentru” sau „contra”, iar varianta „prezent, nu votez” nu există și ar dezvălui public poziția fiecărui parlamentar, influențând votul celorlalți.

Totodată, excluderea celor care acceptă o funcție de premier sau ministru fără acordul partidului este atacată pe temeiul depășirii competenței organului care a emis-o și constrângerea nelegală a membrilor.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, ordonanța președințială a fost înregistrată joi, reclamanți fiind parlamentarii Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prișcă, George Scarlat, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu.

Luni, Biroul Politic Național al PNL s-a pronunțat împotriva participării partidului la un guvern cu PSD (39 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă”, patru abțineri), împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea (41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă”, două abțineri) și pentru a-i solicita acestuia să-și depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă”, trei abțineri). O altă decizie a fost ca parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veștea sau cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet să își piardă calitatea de membri ai partidului.

Sursa: AGERPRES

‘Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării’, se arată în sesizare.

Grindeanu mai spune că, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea ‘substanțială’ a proiectului inițial al ordonanței de urgență a Guvernului în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

‘Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că ‘Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului’. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție’, apreciază președintele Camerei Deputaților.

Sursa: AGERPRES