„Proiectul ce va fi depus propune utilizarea culturii viței-de-vie și a vinului ca instrument de dialog și apropiere între cetățeni, dincolo de dimensiunea strict economică a acestei activități. Atât în Podgoria Miniș-Măderat (prin localități precum Ghioroc, Șiria sau Covăsânț), cât și în faimoasele crame și festivaluri din Republica Moldova, tradițiile vitivinicole reprezintă un patrimoniu <viu>, o moștenire transmisă din generație în generație, reflectată în memoria comunităților, în practicile agricole și în gastronomia locală”, a declarat Iustin Cionca, președintele CJA.

„Aradul a demonstrat de multe ori că este o comunitate solidară. Acum avem din nou ocazia să fim alături de oamenii care trec prin momente dificile. Poate nu îi cunoaștem pe cei care vor primi sângele nostru, dar pentru ei și pentru familiile lor gestul nostru poate însemna enorm. Îi încurajez pe toți cei care îndeplinesc condițiile pentru donare să meargă la Centrul de Transfuzie Sanguină Arad. Avem nevoie de solidaritate, de responsabilitate și, mai ales, de oameni dispuși să îi ajute pe alți oameni. Donăm sânge, salvăm vieți!”, a mai spus Sergiu Bîlcea.

Mai departe, sindicaliștii fac o comparație între programul de 12 ore de lucru și cel de 8 ore:

„Situația este cu atât mai complicată în orașele care au secții rurale arondate. În programul de 12 ore, dispozitivul putea permite existența unei patrule pentru oraș și a unei patrule pentru secția rurală. După trecerea la schimburile de 8 ore, pentru a putea acoperi serviciul, aceste dispozitive au ajuns să fie comasate. Rezultatul concret este că două zone operative distincte, cu particularități și distanțe diferite, ajung să depindă de o singură patrulă, respectiv de 2 polițiști. O singură patrulă nu poate asigura, în același timp, activitatea de patrulare în oraș, intervenție în mediul rural, răspuns la apelurile 112, verificări operative și gestionarea situațiilor complexe. Dacă patrula este trimisă într-o localitate rurală, orașul rămâne, în mod inevitabil, fără acoperire. Dacă patrula este blocată în oraș, secția rurală rămâne fără polițiști care să asigure serviciul de patrulare”.

„Exemplul cel mai clar este intervenția polițiștilor în cazurile de violență domestică. În primele 7 luni ale anului, polițiștii arădeni au intervenit la 985 de cazuri de violență domestică, față de 643 în anul precedent, ceea ce înseamnă o creștere de 342 de cazuri, adică o creștere aproximativă de 53%. În același interval, ordinele de protecție provizorii au crescut de la 85 la 198, o majorare de peste 130%, iar polițiștii au aplicat 1.798 de formulare de evaluare a riscului. Aceste date arată că discutăm despre intervenții numeroase, complexe și consumatoare de timp, nu despre evenimente izolate. O intervenție la violență domestică presupune, de cele mai multe ori o deplasare pe distanțe relativ mari, evaluarea riscului, discuții cu persoanele implicate, verificarea condițiilor pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, întocmirea documentelor, luarea măsurilor față de agresor și, după caz, conducerea unor persoane la sediul poliției și, în final, comunicarea cu unitatea de parchet. În mod realist, o asemenea intervenție poate indisponibiliza patrula între 2 și 4 ore. Într-un schimb de 8 ore, o indisponibilizare de 2 ore înseamnă pierderea a 25% din capacitatea operativă a instituției, iar o indisponibilizare de 4 ore înseamnă pierderea a 50% din capacitatea operativă a instituției. Dacă vorbim despre singura patrulă care deservește atât orașul, cât și secția rurală arondată, efectul este evident, timp de câteva ore, strada rămâne fără polițiști”, detaliază sindicaliștii.

Analiza celor de la Europol asupra bilanțului IPJ Arad s-a oprit și asupra infracțiunilor de lovire și alte violențe.

„În același timp, infracțiunile de lovire sau alte violențe au crescut de la 472 la 637 de fapte, iar intervențiile prin 112 au crescut cu 307. Așadar, tocmai în perioada în care sesizările cetățenilor cresc, iar evenimentele operative devin mai numeroase și mai complexe, numărul polițiștilor disponibili simultan în teren este diminuat printr-o organizare a programului care nu ține cont de realitatea operativă. Aceasta este problema de fond, rezultatele negative nu pot fi puse exclusiv în sarcina polițiștilor din teren, atunci când aceștia lucrează în condiții de deficit de personal, cu efective insuficiente și cu zone de patrulare comasate. Polițistul poate interveni la sesizare, poate întocmi actele și poate duce procedura până la capăt, dar nu poate fi în același timp în oraș și în mediul rural, la intervenție și în patrulare preventivă, la sediu și pe stradă”, se arată într-un text publicat de Sindicatul Europol.

În final, sindicaliștii trag și o concluzie referitoare la programul de lucru al polițiștilor din Arad:

„Menținerea programului de 8 ore fără acoperirea corespunzătoare a necesarului de personal riscă să transforme o măsură administrativă prezentată drept normalizare într-o vulnerabilitate operațională pentru siguranța publică. Atunci când două subunități ajung să funcționeze practic cu o singură patrulă de poliție, iar o intervenție complexă poate scoate acea patrulă din dispozitiv pentru până la jumătate din schimb, nu mai discutăm despre o simplă problemă de organizare internă, ci despre un risc măsurabil pentru capacitatea de reacție a poliției. Considerăm, pentru a avea o imagine cât mai completă, că analiza rezultatelor operative trebuie să includă, în mod obligatoriu, și impactul real al programului de lucru asupra numărului de patrule disponibile simultan în teren. Nu este suficient să fie raportate acțiuni, sancțiuni, dosare sau intervenții, fără să fie evaluat câți polițiști au generat efectiv acele rezultate, câte zone au rămas descoperite în timpul intervențiilor complexe și cât timp a fost indisponibilizată singura patrulă care deservea două subunități. Siguranța cetățeanului nu poate fi apărată doar prin indicatori statistici favorabili selectiv, ci prin prezența reală a polițistului în teren, reacție rapidă și capacitate de intervenție continuă. Dacă apelurile la 112 sunt în creștere, dacă violența domestică este în creștere, dacă măsurile preventive sunt mai numeroase, atunci concluzia obiectivă este că dispozitivele trebuie întărite, e nevoie de mai mulți polițiști pe stradă. În lipsa unei suplimentări reale a efectivelor, programul de 8 ore produce un efect contrar celui urmărit și anume reduce numărul de polițiști disponibili în același moment și lasă comunități întregi într-o stare de vulnerabilitate nejustificată”.

Interpelați pe marginea analizei făcute de către cei de la Sindicatul Europol, reprezentanții IPJ Arad au transmis un punct de vedere. Poliția Arad spune următoarele:

„Având în vedere postarea unui sindicat, cu privire la creșterea infracționalității din cauza programului de 8 ore, Compartimentul de Relații Publice face următoarele precizări: Informațiile din material sunt preluate din bilanțul activității polițiștilor arădeni în perioada ianuarie – iulie 2026, care a fost prezentat în conferința de presă organizată în data de 28 august 2026. Datele redau doar parțial situația de fapt, fiind selectate într-o manieră care poate crea o eronată percepție asupra activității polițiștilor arădeni. Astfel, putem sublinia activitatea polițiștilor pentru siguranța rutieră, unde am înregistrat o creștere a numărului de infracțiuni constatate, de la 317 în 2025 la 351 în acest an (+10,73%), precum și a numărului de sancțiuni contravenționale aplicate, de la 16.904 în 2025 la 21.429 în acest an. Au fost înregistrate scăderi la numărul persoanelor decedate, accidentelor grave și al celor ușoare, față de anul trecut. Din punct de vedere al infracționalității stradale, a fost înregistrată o scădere a numărului de furturi, de la 113 fapte în 2025 la 97 în acest an. A crescut și numărul de măsuri preventive luate, numărul ordinelor de protecție emise. Astfel, afirmațiile din articolul publicat de organizația sindicală, referitoare la existența unei legături între modificarea programului de lucru la 8 ore și activitatea polițiștilor, nu sunt susținute de date obiective sau de o analiză factuală, neputând fi reținut un raport de cauzalitate între aceste aspecte”.

Insulina este un hormon esențial pentru metabolismul celular, funcția sa fiind să transporte glucoza din fluxul sangvin către celulele musculare, adipoase și cele ale ficatului. Când glucoza ajunge în celule, ea poate fi folosită drept sursă de energie. În mod normal, celulele sănătoase au o sensibilitate crescută la insulină. Însă – când sunt expuse continuu la niveluri ridicate de insulină, ca urmare a aportului constant de glucoză – devin mai puțin sensibile la insulină, ceea ce determină rezistența la insulină. Astfel, celulele nu mai preiau glucoza în sânge, iar pancreasul secretă și mai multă insulină în fluxul sangvin, fiind nevoie de niveluri crescute ale insulinei pentru ca zaharurile să ajungă la celule. Este un cerc vicios care culminează cu apariția în timp a diabetului zaharat de tip 2.

Rezistența la insulină poate apărea si la persoanele care nu au probleme cu greutatea, însă riscul este mai mare în prezența excesului ponderal, în special atunci când ne confruntăm cu grăsime localizată abdominal. Senzația frecventă de foame, pofta de alimente dulci, starea de somnolență după mese, dificultatea de a pierde în greutate, pot fi manifestări ale rezistenței la insulină, însă medicul poate lua în considerare glicemia bazală, hemoglobina glicozilată (HbA1C), profilul lipemic, tensiunea arterială și istoricul familial, pe lângă calcularea indicelui HOMA-IR.

Stilul de viață are un rol semnificativ în îmbunătățirea sensibilității la insulină. O alimentație echilibrată, bazată legume, proteine de calitate, fructe în cantități adecvate, grăsimi nesaturate poate contribui la îmbunătățirea profilului metabolic. Mișcarea (activitatea fizică crește capacitatea mușchilor de a folosi glucoza), somnul de calitate, scăderea ponderală, gestionarea stresului completează efectul alimentației.

Jurnal arădean/aradon.ro i-a solicitat directorului Alda detalii privind această campanie acum, după șase luni, și o analiză a impactului efectiv.

„Am început acțiunile de control în luna martie și le-am desfășurat în mod constant în mai multe piețe și zone de comercializare din județul Arad. Am verificat producători în Piața Obor, Piața Mihai Viteazul, Piața Miorița, în zonele de comerț stradal din municipiul Arad, dar și în piețele din Sebiș și Ineu și în zone de comercializare din Ghioroc, Vladimirescu și Șofronea. Am verificat câteva sute de producători. Unele acțiuni au pornit inclusiv de la sesizări primite în teren, în special cu privire la proveniența anumitor produse, inclusiv a pepenilor comercializați ca fiind produși local. În perioada sărbătorilor pascale am avut și controale mixte împreună cu DSVSA și DSP, în mai multe piețe din județ. Vreau să fie foarte clar un lucru: controalele noastre nu sunt îndreptate împotriva producătorilor. Sunt făcute tocmai pentru a-i proteja pe cei care respectă legea”, a punctat Alda.

Controalele DAJ implică verificarea documentelor, proveniența produselor, modul de comercializare și dacă ceea ce este prezentat consumatorului drept producție proprie este într-adevăr producție proprie.

„Acolo unde apar neconcordanțe, intervenim. Nu putem avea o piață corectă dacă un producător care muncește luni de zile pentru propria producție concurează cu cineva care cumpără marfă și o comercializează ca fiind producție proprie. Legea trebuie respectată. Nu există producător <mai presus de lege> și nici comerciant <mai presus de lege>”, subliniază Adrian Alda.

În urma controalelor au fost aplicate atât amenzi, cât și avertismente, în funcție de situația constatată și de prevederile legale aplicabile, dar Direcţia Agricolă Judeţeană transmite în mod clar că „nu acesta este scopul nostru principal. Nu plecăm în control cu obiectivul de a da amenzi. Plecăm să verificăm dacă legea este respectată”.

„Atunci când constatăm încălcări ale legii, trebuie să aplicăm măsurile prevăzute de lege. Nu putem să închidem ochii atunci când avem o abatere constatată”, spune Adrian Alda.

În ceea ce privește discuția despre comercianți și „samsari” din spațiul public pornită tocmai de la aceste controale, Alda a explicat: „Trebuie să fim foarte corecți în această privință. Nu orice persoană care comercializează produse cumpărate de la un alt producător este automat <samsar> și nu vreau să punem etichete fără să verificăm situația concretă. Dar trebuie să respectăm foarte clar diferența dintre producător și comerciant. Dacă ești producător și vii în piață cu producția proprie, trebuie să poți demonstra acest lucru. Carnetul de comercializare este destinat produselor obținute în propria fermă sau gospodărie, iar legea interzice folosirea lui pentru comercializarea produselor cumpărate de la terți.

Dacă ești comerciant și cumperi produse pentru a le revinde, există forme legale prin care poți desfășura această activitate. Important este să nu prezinți drept producție proprie o marfă care, în realitate, a fost cumpărată. Noi nu sancționăm o etichetă. Verificăm fapte, documente și proveniența mărfii.

Am constatat, în primul rând, că este nevoie de prezența instituțiilor în teren. Dacă nu verificăm, apar situații în care producătorul corect ajunge dezavantajat.

Pentru mine, ca director al Direcției pentru Agricultură Județene Arad, este esențial ca omul care își produce marfa să aibă încredere că instituțiile statului îi apără munca.

Nu putem cere producătorului să respecte legea, să investească, să producă și să vină corect în piață, iar apoi să permitem ca regulile să fie încălcate de alții”.

În contextul acestor controale, Adrian Alda a ținut să menționeze că toți producătorii trebuie să respecte legea și să își comercializeze produsele în mod corect. „Noi suntem aici și pentru ei. DAJ Arad nu trebuie să fie percepută doar ca o instituție care controlează și sancționează, ci și ca o instituție care apără producătorul corect. Dar protecția producătorului corect începe cu respectarea legii. Celor care muncesc și își vând propria producție le spun foarte clar: aveți tot sprijinul nostru, dar și obligația de a respecta regulile”, punctează Alda.

De partea cealaltă cumpărătorii trebuie să fie atenți la proveniența produselor: „Consumatorul are dreptul să știe ce cumpără, iar producătorul corect are dreptul ca munca lui să fie diferențiată de marfa comercializată fără respectarea regulilor. O piață sănătoasă se construiește prin încredere, iar încrederea vine din transparență și respectarea legii”.

„Suntem împotriva concurenței neloiale”

În final, Adrian Alda a fost întrebat dacă mai există posibilitatea ca piețele să redevină locul unde pot fi găsiți producători autentici: „Da, cred că este posibil, dar acest lucru nu se poate face doar prin declarații. Este nevoie de controale constante și de colaborarea dintre autorități, administrațiile piețelor, producători și comercianți. Îmi doresc ca omul care intră într-o piață să știe că, atunci când vede un producător, are toate motivele să creadă că marfa respectivă provine din producția lui. Iar pentru asta vom continua controalele. Mesajul meu este unul foarte simplu: legea trebuie respectată. De toată lumea. Noi nu suntem împotriva comerțului și nu suntem împotriva oamenilor care muncesc. Suntem împotriva concurenței neloiale și a situațiilor în care consumatorul este indus în eroare. Vrem producători corecți, comercianți care își desfășoară activitatea legal și consumatori protejați. Și, poate cel mai important, vrem ca producătorul care muncește să simtă că statul este prezent și că Direcția pentru Agricultură Județeană Arad există pentru a apăra corectitudinea în agricultură și în piețe”.