ARAD. Un sondaj, două dezbateri publice (una a Primăriei, una a Prefecturii) și un proiect de hotărâre, care nu intră la vot, așa cum ne-am fi așteptat, nici în ședința ordinară a CLM din această lună, urmate de o a treia consultare cu publicul, de data aceasta la inițiativa consilierului AUR, Leontin Aslău. Cam acesta este bilanțul unei teme extrem de disputate, dar cu care nu prea știm ce să facem. Așa că, până una, alta, pe data de 28 mai, de la ora 12:00, Sala „Regele Ferdinand” va găzdui o nouă dezbatere pe reglementarea jocurilor de noroc în municipiu, în care se propune mutarea la periferia Aradului. Toate acestea, în condițiile în care există un proiect de hotărâre inițiat de primarul Călin Bibarț prin care se dorește interzicerea totală a lor, dar care, în momentul de față, n-ar (mai) avea prea mulți adepți.

Potrivit variantei de proiect supus dezbaterii, inițiatorul propune organizarea unei consultări publice „reale și temeinice” privind viitorul regim local al activităților de jocuri de noroc. Documentul prevede analizarea unei alternative la interzicerea totală a acestora, respectiv eliminarea sălilor de jocuri din centrul municipiului, din cartierele locuite și din zonele considerate sensibile, concomitent cu posibilitatea concentrării acestor activități într-o zonă periferică, strict controlată din punct de vedere urbanistic.
Ordinea de zi a dezbaterii include prezentarea temei și a procedurii de desfășurare, expunerea motivației proiectului de hotărâre, intervențiile cetățenilor interesați și prezentarea etapelor următoare din procesul de adoptare.
Persoanele care doresc să ia cuvântul în cadrul dezbaterii vor avea la dispoziție câte cinci minute pentru prezentarea propunerilor și sunt rugate să se înregistreze în prealabil fie online, la adresa de e-mail dezbaterepublica@primariaarad.ro, fie direct la sediul Primăriei Municipiului Arad, la Serviciul Relații cu Publicul și Asociații de Proprietari.
La dezbatere sunt invitați să participe cetățeni, reprezentanți ai societății civile, instituțiilor publice, mediului de afaceri și mass-media, în limita locurilor disponibile.

Dezbatere publică pentru jocurile de noroc

Cere o nouă dezbatere pentru păcănelele din Arad

Regulamentul pentru păcănele, la transparenţă

78,7% dintre arădeni vor interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Arad

Prefectul Mihai Pașca vrea (și) cartiere fără păcănele

Galerie foto| Dezbatere publică, în organizarea Prefecturii: Jocurile de noroc, între interzicere, zonare și reglementare strictă

Sondaj online pentru interzicerea jocurilor de noroc în Arad

Păcănelele de pe Centru, la mâna Primăriei Arad

„De asemenea, efectivele au participat la activități de pregătire susținute de un instructor din cadrul Serviciul pentru Acțiuni Speciale, unde au fost exersate tehnici de manipulare și folosire a armamentului în timpul misiunilor desfășurate, fiind puse în practică proceduri tactice specifice și măsuri de siguranță privind utilizarea armamentului din dotare. Totodată, activitățile de pregătire au fost desfășurate împreună cu efective din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Timișoara, accentul fiind pus pe procedee și tehnici utilizate în misiunile de restabilire a ordinii publice, cooperarea între structuri și modul de intervenție în situații specifice”, au mai transmis cei de la IJJ.

„Jandarmeria Arad continuă să acorde o atenție deosebită pregătirii profesionale a efectivelor, pentru îndeplinirea misiunilor în condiții de siguranță și profesionalism”, au încheiat cei de la IJJ Arad.

Ministerul Muncii a anunțat vineri că acordul, semnat la București la 23 martie 2023, precum și aranjamentul administrativ pentru aplicarea acestuia, devin operaționale după finalizarea tuturor procedurilor interne necesare în cele două state.

Mai multe detalii AICI.

MOL a informat în comunicatul citat că explozia s-a produs „în timpul repornirii instalaţiei Olefin 1 şi că incendiul a fost limitat de pompieri, iar intervenţia este în curs. Circumstanţele accidentului sunt investigate de experţi”, a adăugat compania, fără alte detalii.

Kapitany a afirmat pe Facebook că potrivit informaţiilor existente un compresor a explodat la repornirea instalaţiei menţionate, iar flăcările nu au fost încă stinse.

Olefin 1 este o instalaţie de cracare cu abur cu o capacitate anuală de producţie de circa 370.000 de tone de etilenă. Site-ul de internet al MOL arată că la Tiszaujvaros există două astfel de instalaţii, care pot produce în total 660.000 de tone de etilenă pe an.

Hidrocarbura respectivă este folosită de MOL în mare parte pentru producţia proprie de mase plastice pe bază de polietilenă, livrate industriilor de materiale plastice şi ambalaje.

Sursa: AGERPRES

“Era evident că ceea ce s-a întâmplat de la finalul lunii februarie şi până astăzi, prin războiul din Golf, va avea nişte efecte asupra economiilor din toată lumea. Şi creşterea preţurilor la combustibil, aşa cum aţi văzut-o şi cum o vedem în continuare, este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică şi care a făcut ca toate economiile să încetinească, inclusiv economia noastră, contribuind, din păcate, şi la creşterea inflaţiei în sensul în care prognozele de reducere a inflaţiei nu s-au respectat aşa cum au fost gândite prognozele la început de an, neluând în calcul această situaţie excepţională”, a afirmat Bolojan, într-o conferinţă de presă, întrebat despre Comisia Europeană care a redus prognoza de creştere economică.

Premierul interimar a adăugat că şi războiul din Ucraina, precum şi disputele comerciale dintre marile blocuri economice afectează perspectivele de creştere economică.

“Economia ţării noastre este legată de cea a Uniunii Europene şi deci suntem sau tractaţi de economie, dacă merge foarte bine, mergem şi noi bine sau încetiniţi, în condiţiile în care nu există o creştere susţinută. Deci aceste lucruri erau de aşteptat”, a menţionat premierul interimar.

Bolojan a susţinut că economia României trece şi printr-un proces de “reaşezare”, după ani în care creşterea s-a bazat pe consum alimentat de deficite mari.

“În plus, nu trebuie să ne ascundem, este o reaşezare a economiei româneşti. Vă rog să vă gândiţi că ani de zile am funcţionat cu nişte deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piaţă şi cu toate că am aruncat miliarde în piaţă, creşterea economică 2023, 2024, 2025, n-a fost pe măsura banilor aruncaţi în piaţă, pentru că erau în principal bani duşi pe consum, care au avut efecte de creştere a deficitelor comerciale, de creştere a importurilor şi acum economia noastră se reaşează”, a explicat premierul interimar.

El a subliniat că, indiferent de viitoarele guverne, trebuie păstrate echilibrele bugetare, absorbţia fondurilor europene, reducerea costurilor fixe ale componentei energetice şi mai mulţi oameni în piaţa muncii.

“E foarte important acest lucru, pentru ca ratingul ţării noastre să fie predictibil, pentru ca încrederea investitorilor să rămână la un nivel rezonabil. E nevoie să derulăm absorbţia fondurilor europene, pentru că bugetul de investiţii anul acesta este de 8% din PIB. Este cel mai mare buget de investiţii ca pondere, dar şi ca bugete din ultimii ani, datorită componentei de fonduri europene şi atragerea acestor bani asigură fluxul în zona industriei de construcţii şi a derivatelor”, a spus Bolojan.

Potrivit premierului interimar, este importantă reducerea, în anii următori, a costurilor fixe ale componentei energetice.

“E foarte important să lucrăm pe componenta de preţuri la energie. Preţul energiei nu este doar o componentă socială pentru familii, un cost suplimentar, ci are şi o componentă importantă pe competitivitate. Şi dacă vrem ca firmele româneşti să fie competitive sau mai competitive, e foarte important ca aceste costuri fixe ale componentei energetice să fie reduse în anii următori”, a adăugat Bolojan.

De asemenea, el a spus că România are nevoie de mai mulţi oameni activi pe piaţa muncii pentru a susţine dezvoltarea economică.

“Că ne place, că nu ne place, suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni în piaţa muncii din populaţia activă a României şi fără mai mulţi oameni în piaţa muncii e greu de presupus, din nou, că vom avea o economie cu o productivitate mai mare, care să acopere toate nevoile, cu mai mulţi contribuabili. Acestea sunt câteva elemente de bază, care dacă vor fi avute în vedere, aceşti indicatori vor fi corectaţi mai repede în perioada următoare”, a mai afirmat Bolojan.

Sursa: AGERPRES

Conform sursei citate, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung.

Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale, a subliniat Administraţia Prezidenţială.

Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de Sorin Grindeanu – preşedintele PSD, Ilie Bolojan – preşedintele PNL, Dominic Fritz – preşedintele USR şi Kelemen Hunor – preşedintele UDMR.

În baza acestui acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege.

Sursa: AGERPRES