„Partidul Național Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului Extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situația o impune. Este momentul să punem lucrurile în ordine, să clarificăm direcția partidului și să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut pentru românii care ne-au acordat încrederea. Sunt convins că a fi coerenți între ceea ce spunem și ceea ce facem este o condiție de bază pentru a putea fi un partid pe care te poți baza, un partid al modernizării României”, a scris Bolojan, pe pagina sa oficială de Facebook.

Luni, Biroul Politic Național al PNL s-a pronunțat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă”, patru abțineri), împotriva susținerii unui Guvern condus de Adrian Veștea (41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă”, două abțineri) și pentru a-i solicita acestuia să-și depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă”, trei abțineri).

Marți, PNL a anunțat că Adrian Veștea se situează în afara partidului după ce nu a dat curs ultimatumului de a-și depune mandatul de premier desemnat.

Sursa: AGERPRES

De asemenea, el subliniază că nu a mai vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie, iar deciziile luate de UDMR în politica românească nu sunt influențate de nimeni din afara țării.

„Toate aceste povești sunt fabulații și invenții, lipsite și de orice logică. Dacă Magyar Peter ar fi făcut vreo înțelegere pentru a cumpăra gaze din România, trebuia să se înțeleagă cu președintele Nicușor Dan și cu viitorul premier, nu cu cel care pleacă. Stați liniștiți, oameni buni, n-am vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie. Deciziile pe care noi le luăm în politica românească sunt deciziile noastre și nu sunt influențate de nimeni. N-au fost și nu vor fi. Suntem în stare să gândim cu capul nostru și suntem în stare să evaluăm situația politică și perspectivele politice, iar deciziile noastre țin cont doar de ceea ce credem că este bine pentru comunitatea noastră și pentru România. N-am vorbit nici cu Manfred Weber. Săptămâna trecută, când a fost în București, am aflat de la televizor”, a adăugat liderul UDMR.

Totodată, Kelemen Hunor a mai menționat că aceste teorii conspiraționiste nu îl vor ajuta pe premierul desemnat, Adrian Veștea, să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestirea de către Parlament.

„Ar fi foarte frumos să nu mai manipulați și dezinformați opinia publică. Scenarita și teoriile conspiraționiste nu ne fac o societate nici mai bună, nici mai rezilientă. Și nu îl vor ajuta nici pe domnul Veștea să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestire”, a mai punctat președintele UDMR.

Sursa: AGERPRES

„Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României. 3.580 de judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică. În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor. Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului. În același context, toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor. Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică. Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică. De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii. Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești. Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cum era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave. Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale, motiv pentru care aspectele menționate trebuie aduse la cunoștință tuturor entităților relevante din domeniu. Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE”, au anunțat cei de la CSM.

Flavius Bradin, președintele Tribunalului Arad/FOTO: A.G.

„Până acum, noi, ca sistem judiciar, am avut o poziție pasivă. Ne-am limitat la a răspunde prin comunicate de presă la atacurile sau la criticile venite. Dar diferența între o critică constructive și un atac este foarte mare. Cred că CSM-ul a părăsit această zonă și a trecut de la o atitudine pasivă, doar din a răspunde la critici, la o atitudine activă, de a spune la rândul lui cum crede el, în baza analizei pe care a făcut-o, că s-au întâmplat lucrurile. Din punctul meu de vedere așa cred că ar trebui răspuns. Dacă suntem într-un meci, și sincer în ultimii ani de zile am simțit că există un meci de box între justiție și clasa politică, un meci de box în care până acum justiția a fost doar încasator. De data asta, văd că CSM-ul a intrat și la ofensivă”, ne-a spus Flavius Bradin, președintele Tribunalului Arad. Mai mult, acesta speră că astfel de reacții vor deveni o obișnuință. „Cred că trebuie să ne obișnuim și cu astfel de reacții. Mai ales că mi se pare că portița unei atitudini mai active a judecătorilor în spațiu public, în media, a fost deschisă tot prin hotărârile CEDO cu privire la judecătorul Dănileț. A zis CEDO că e ok ca un judecător să aibă poziții cu privire la chestiuni politice”, a mai spus Bradin.

“Suntem în etapa finală de definitivare a programului de guvernare. Fiecare măsură este analizată cu responsabilitate din perspectiva impactului bugetar, astfel încât să respectăm ţintele asumate privind deficitul şi să prezentăm un plan realist, aplicabil şi sustenabil. Obiectivul nostru este să găsim echilibrul corect între nevoile reale ale societăţii şi posibilităţile bugetare ale statului. În această perioadă, evaluăm cu atenţie fiecare propunere, astfel încât măsurile incluse în programul de guvernare să fie eficiente şi să poată fi puse în practică. Mâine, joi, în prima parte a zilei, vom depune la Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor”, a scris Veştea pe Facebook.

El s-a arătat încrezător că România va avea în foarte scurt timp un Guvern funcţional, capabil să asigure stabilitate, predictibilitate şi soluţii concrete pentru cetăţeni.

“Mai puţine orgolii şi dispute politice! Mai multă responsabilitate! Mai multă muncă pentru România!”, a transmis Veştea.

Sursa: AGERPRES

De asemenea, 88% dintre participanţii la cercetarea sociologică sunt de părere că România trebuie să aibă rapid un guvern, întrebaţi dacă ţara noastră ar trebui să aibă repede un guvern sau ar trebui ca actuala criză politică să se prelungească.

Ca răspuns la aceeaşi întrebare, 9% dintre români consideră că actuala criză politică ar trebui să se prelungească, iar 3% nu ştiu, nu răspund.

Potrivit sondajului, 37% dintre cei intervievaţi au opinat că temerea lor cea mai mare legată de perioada următoare este o eventuală criză economică, 21% au menţionat viitorul copiilor, 13% escaladarea războiului din Ucraina, 9% problemele de sănătate, 5% ura din societate, 12% alte cauze, iar 3% nu ştiu, nu răspund.

Sondajul Avangarde a fost realizat prin metoda CATI (interviu telefonic) pe un număr de 1.008 subiecţi, populaţie adultă (18 ani şi peste),
neinstituţionalizată, a României. Marja de eroare este de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%.

Sursa: AGERPRES

“Duminică, Congres în PNL. Congresul PNL nu trebuie să fie despre funcţii, ci despre direcţia partidului. Ne întoarcem către activul de partid, către oamenii care au ţinut PNL în picioare în fiecare localitate, în fiecare campanie şi în fiecare moment greu. Ei trebuie să ne spună dacă am făcut bine atunci când am decis că PNL nu mai poate guverna alături de PSD”, a scris Falcă pe Facebook.

El a afirmat că “mesajul Congresului trebuie să fie clar: PNL aparţine membrilor săi şi electoratului său, nu înţelegerilor de culise”.

“Avem obligaţia să redeschidem partidul către societate, să reconstruim legătura cu cetăţenii şi să formăm o nouă generaţie de lideri care să creadă în valorile liberale, în muncă, merit şi responsabilitate. Mesajul Congresului trebuie să fie clar: PNL aparţine membrilor săi şi electoratului său, nu înţelegerilor de culise. Cei care au complotat pentru apropierea de PSD trebuie să asculte vocea activului de partid şi să înţeleagă că viitorul PNL se construieşte prin încrederea oamenilor, nu prin compromisuri politice. Duminică alegem mai mult decât o conducere. Alegem dacă PNL revine la rădăcinile sale şi la misiunea sa de a reprezenta dreapta democratică din România”, a adăugat Gheorghe Falcă.

Miercuri, Biroul Politic Naţional al PNL a decis convocarea Congresului partidului pentru duminică.

Sursa: AGERPRES

Luni, Predoiu a afirmat că soluţia ieşirii din impasul politic actual este un compromis politic “rezonabil” prin instalarea unui Guvern Veştea şi refacerea coaliţiei cu un termen-limită precis, iunie 2027.

Biroul Politic Naţional al PNL s-a pronunţat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi “pentru”, 10 “împotrivă”, patru abţineri), împotriva susţinerii unui Guvern condus de Adrian Veştea (41 de voturi “pentru”, 13 “împotrivă”, două abţineri) şi pentru a-i solicita acestuia să-şi depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi “pentru”, 13 “împotrivă”, trei abţineri).

Marţi, PNL a anunţat că Adrian Veştea se situează în afara partidului după ce nu a dat curs ultimatumului de a-şi depune mandatul de premier desemnat.

Sursa: AGERPRES

“Biroul Politic Naţional a convocat Congresul Partidului Naţional Liberal pentru duminică. Este momentul clarificării, al asumării şi al stabilirii direcţiei pentru următorii ani. În momentele importante un partid puternic îşi decide singur destinul, prin votul şi voinţa membrilor săi”, a anunţat, pe Facebook, deputatul Robert Sighiartău, membru al BPN.

Decizia a fost luată în condiţiile în care conducerea PNL a transmis marţi că Adrian Veştea, prim-vicepreşedinte al PNL, se situează în afara partidului, după ce nu a dat curs ultimatumului de a-şi depune mandatul de premier desemnat.

Luni, Biroul Politic Naţional al PNL s-a pronunţat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi “pentru”, 10 “împotrivă”, patru abţineri), împotriva susţinerii unui Guvern condus de Adrian Veştea (41 de voturi “pentru”, 13 “împotrivă”, două abţineri) şi pentru a-i solicita acestuia să-şi depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi “pentru”, 13 “împotrivă”, trei abţineri).

Premierul desemnat Adrian Veştea a anunţat marţi dimineaţa, după expirarea ultimatumului dat de conducerea PNL, că poziţia lui nu se schimbă şi nu îşi va depune mandatul.

Sursa: AGERPRES

„Mijlocașul cu 20 de contribuții decisive și-a prelungit contractul cu clubul nostru până în vara anului 2028, cu un an înainte de expirarea actualei înțelegeri.

„Sunt la clubul unde mi-am dorit cu adevărat să fiu, locul în care m-am simțit cel mai bine și unde am avut cel mai bun randament. Îmi doresc să continui aici, de aceea am ales să rămân la UTA”, au fost vorbele lui Alin Roman.

Succes, Alin!” – a fost mesajul postat pe site-ul clubului UTA.

„Înscrierile se desfășoară în perioada 19 iunie – 2 iulie 2026, la secretariatul Centrului Municipal de Cultură Arad, situat pe Bulevardul Revoluției nr. 97, etaj 1, ap. 4, sau prin e-mail, la adresa secretariat@cmcarad.ro. Formularul de înscriere poate fi descărcat de pe site-ul Centrului Municipal de Cultură Arad: https://www.cmcarad.ro/ro/documente” – transmite CMC Arad.