Costurile în creştere au epuizat stocurile de muniţie ale SUA şi au dus la scumpirea energiei, generând îngrijorări cu privire la capacitatea ţării de a răspunde altor conflicte potenţiale şi punând presiune pe un buget federal deja suprasolicitat.

Cifra este apropiată de suma de 37,5 miliarde de dolari raportată de secretarul apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei audieri în Senat, pe 21 iulie.

Biroul pentru Buget a precizat că majoritatea costurilor provin din consumul rapid de muniţie, estimând că ar putea fi necesari cinci ani pentru refacerea stocurilor SUA; în august, Reuters a relatat că SUA au utilizat practic toate rachetele de precizie cu rază lungă de acţiune în timpul războiului.

Un raport al Inspectorului General al Pentagonului citat marţi de AFP a estimat că, între 28 februarie şi 30 iunie, operaţiunea „Epic Fury”împotriva Iranului a costat aproximativ 33,4 miliarde de dolari, din care 22,3 miliarde de dolari au fost cheltuite exclusiv pe muniţiile trase.

Departamentul Apărării nu a colaborat cu auditorii financiari ai Congresului, a precizat CBO. Reprezentanţii Casei Albe şi ai Departamentului Apărării nu au răspuns imediat solicitărilor de a comenta situaţia.

Sursa: AGERPRES

Raportorul Tomas Tobe, din grupul PPE (Partidul Popular European), a spus în intervenția sa în dezbaterea dinaintea votului că ‘democrația europeană este atacată’.

„Rusia este principala amenințare la adresa securității noastre. Rusia încearcă să slăbească Europa acum. Manipulări de informații, atacuri cibernetice, sabotaje și atacuri asupra infrastructurii critice. Rețele de boți și investiții masive în destabilizarea societăților noastre. (…) Când ingerințele străine se combină cu algoritmi făcuți să creezi polarizare și scandal, atunci efectul este cât se poate de puternic”, a mai spus eurodeputatul suedez.

„Ingerințele străine nu reprezintă libertate de exprimare și nici manipularea procesului nostru de vot nu reprezintă libertate de exprimare. Scutul pentru democrație e foarte important pentru Europa. Dorim un Scut pentru democrație foarte puternic. Trebuie să facem nu doar ceea ce se poate, ci ceea ce este nevoie”, a pledat el.

Eurodeputata Beata Szydlo, din grupul ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni), a evocat anularea alegerilor din România ca exemplu negativ de ‘ingerință din interior’.

„Să ne amintim ce s-a întâmplat după primul tur de alegeri în România. (…) Răspunsul la atacurile din exterior nu trebuie să fie o ingerință din interior. Grupul nostru nu va sprijini acest raport”, a spus fosta șefă a guvernului polonez în plenul PE.

Eurodeputatul Fabrice Leggeri, din grupul PfE (Patrioți pentru Europa), a spus la rândul lui: „Știm ce s-a întâmplat în România, va urma mâine Franța sau Polonia?”.

Eurodeputatul Juan Fernando Lopez Aguilar (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, S&D) a fost unul dintre cei care vorbit despre Ceuta ca despre cel mai bun exemplu privind „cât de mult rău se poate face” când unii actori statali și non-statali au difuzat ‘minciuni’ pe platformele sociale.

‘Acest raport privitor la Scutul democrației este produsul a ani de muncă serioasă pentru a se încerca consolidarea democrației. Trebuie însă ca și Comisia să fie capabilă să acționeze pentru ca aceste măsuri să fie aplicate’, a pledat el.

Un alt eurodeputat din grupul PPE, Csaba Domotor, s-a folosit de acest prilej pentru a atrage atenția asupra faptului că zeci de candidați din opoziția din Ungaria nu vor putea participa la alegeri din cauza măsurilor luate de noua putere din Ungaria.

„164 de candidați nu vor participa la alegeri după schimbarea regulilor de către noul guvern. Scutul pentru democrație nu spune nimic despre acest lucru”, a atras el atenția.

Mai mulți eurodeputați au atacat frontal platformele americane. „Obiectivul platformelor americane este răspândirea urii, așa funcționează acest algoritm”, a declarat eurodeputatul Helmut Brandstatter, din grupul Renew.

„Algoritmii ne transformă în jucării în mâinile lui (Vladimir) Putin și ale extremei drepte. Însă în sfârșit avem sprijin pentru acțiuni concrete. Nu vom mai permite ca democrația noastră să fie controlată de (Elon) Musk, (Donald) Trump și Putin”, a spus Kim Van Sparrentak, din grupul Verzilor.

Eurodeputatul Danilo Della Valle, din grupul Stângii, a atras atenția că raportul ‘închide ochii a nu știu câta oară’ la ingerințele celor care sunt aliați ai UE.

„Ne îngrijorează mult proliferarea spyware-ului israelian, și Israelul nu este citat niciun moment în acest raport. Ce s-a întâmplat în Ceuta este un exemplu despre ce se poate întâmpla cu țările care se împotrivesc politicilor SUA și ale Israelului”, a spus Danilo Della Valle.

Eurodeputatul Tomas Zdechovsky, din grupul PPE, a afirmat că raportul este unul solid, dar a acuzat faptul că acesta apără dreptul la anonimitate online.

„De ce facilităm viața acestor troli sau boți? De ce se le dăm dreptul să rămână anonimi? Credeți că trolii din Rusia sau China pot să spună ce vor? De ce îi punem pe picior de egalitate cu noi?”, a întrebat eurodeputatul.

Eurodeputata Sophie Wilmes, din grupul Renew, a declarat și ea că ‘Kremlinul nu are nevoie de tancuri în sensul giratoriu de la Schuman pentru a ne intimida’, subliniind dificultatea de a contracara ingerințele externe.

Doi eurodeputați români au luat cuvântul în cadrul dezbaterii.

Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu (S&D), vicepreședinte al Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, a spus că raportul aduce un lucru fundamental, respectiv „recunoaște că apărarea democrației este în centrul securității europene”.

„Europa va deveni mai rezilientă nu doar prin centre, instituții și reglementări, ci atunci când cetățenii vor avea motive să aibă încredere că sistemul democratic îi reprezintă”, a mai spus Dâncu.

Eurodeputatul Cristian Terheș, din grupul ECR, a afirmat la rândul lui că „raportul comisiei speciale putea fi un raport de referință, dar nu e”.

„Per ansamblu este extrem de ideologizat și ignoră chestiuni foarte serioase. (…) Sub pretextul apărării democrației, raportul conferă CE puteri de influențare a democrației. Europa nu are nevoie de un comisar al adevărului. (…) Libertatea de exprimare este un drept al tuturor europenilor”, a mai spus el.

Raportul referitor la recomandările Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație menționează România, printre altele, la punctul 26.

PE „invită Comisia să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a Regulamentului privind serviciile digitale în legătură cu ingerințele străine în alegerile prezidențiale din România din 2024, care au evidențiat posibilități îngrijorătoare de exploatare a sistemelor de recomandare și a rețelelor de boți, precum și în legătură cu obligația TikTok de a atenua riscurile sistemice la adresa proceselor democratice și de a asigura descurajarea în perioadele electorale”, se menționează în raportul comisiei speciale a PE.

În plus, legislativul comunitar „ia act (…) de evaluarea preliminară a Comisiei Europene care indică faptul că TikTok încalcă Regulamentul privind serviciile digitale pentru că este conceput astfel încât să creeze dependență”.

Sursa: AGERPRES

„Având în vedere faptul că participanții la protest se află în deplasare în perimetrul Pieței Victoria, Brigada Rutieră a dispus măsurile din competență pentru a facilita intervenția forțelor de ordine. Toate arterele rutiere care converg către Piața Victoriei sunt restricționate”, informează Brigada Rutieră într-un comunicat de presă.

Protestul a fost convocat în principal de fermieri și crescători de oi, nemulțumiți, printre altele, de prelungirea până la sfârșitul anului a interdicției privind exportul de ovine vii din cauza focarelor de pestă și variolă.

Mai multe detalii AICI.

Legea, schimbată

Situația a pornit de la Legea 165/2026, care modificase regimul incompatibilităților. Noile prevederi au afectat consilieri locali și județeni din întreaga țară care erau, în același timp, angajați în instituții publice, aceștia fiind puși în situația de a alege între mandatul de ales și locul de muncă.
Termenul pentru clarificarea situației a fost 25 august. Problema a avut efecte și la nivelul Consiliului Județean, unde mai mulți consilieri PNL au renunțat la mandate în același context.
La numai o zi după expirarea termenului, pe 26 august, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Camera Deputaților a adoptat modificările, iar Senatul, în calitate de cameră decizională, le-a votat în aceeași zi.
Noua reglementare a stabilit inclusiv că situațiile apărute între intrarea în vigoare a Legii 165/2026 și intrarea în vigoare a modificării nu constituie incompatibilități sau conflicte de interese și nu atrag răspundere juridică.
Legea de corectare a fost promulgată de președintele Nicușor Dan pe 9 septembrie, astfel că prevederile care au generat controversa au fost eliminate înainte de finalizarea procedurilor pentru ocuparea celor două locuri din Consiliul Local.
Procedura de înlocuire a mers însă mai departe, iar Petru Nistor Barb și Ioan Găman au depus marți jurământul și și-au început mandatele de consilieri locali.