Aer cald din nordul Africii

Procesul de încălzire va continua în zilele următoare. În vestul României va pătrunde o masă de aer foarte cald, favorizată de o advecție dinspre nordul Africii, ceea ce va determina creșterea temperaturilor de la o zi la alta. Spre mijlocul săptămânii, maximele sunt așteptate să depășească 27 de grade în mai multe regiuni. În vestul țării, îndeosebi în zonele favorabile acumulării de căldură, izolat ar putea fi atinse valori de 30 de grade Celsius.
Cele mai ridicate temperaturi sunt așteptate în a doua parte a săptămânii, în timp ce diminețile vor rămâne mult mai răcoroase. Diferențele termice dintre primele ore ale zilei și după-amiază vor continua astfel să fie importante.

Amenzi de până la 100.000 de lei

În contextul numărului mare de incendii de vegetație, pompierii reamintesc că arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase este interzisă prin OUG 195/2005 privind protecția mediului. Pentru persoanele fizice, amenzile sunt cuprinse între 7.500 și 15.000 de lei, iar în cazul persoanelor juridice sancțiunile ajung de la 50.000 la 100.000 de lei.
Regimul este și mai sever în cazul ariilor naturale protejate și al terenurilor supuse refacerii ecologice. Arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase în aceste zone constituie infracțiune dacă este de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană, animală sau vegetală. Pedeapsa prevăzută este închisoarea de la trei luni la un an sau amenda.
Pompierii reamintesc că până în 15 octombrie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență desfășoară la nivel național campania „NU APRINDE PERICOLUL! ARDEREA VEGETAȚIEI USCATE ESTE INTERZISĂ!”

Anunțul vine la aproape patru luni după ce prefectul a prezentat public situația infrastructurii de irigații din județ. La începutul lunii iunie, Aradon/Jurnal arădean scria că sistemul existent, care ar putea deservi aproximativ 25.000 de hectare, era folosit doar într-o proporție infimă. La acel moment, cele două mari proiecte se aflau încă în etapa documentațiilor necesare autorizării.

Două proiecte de peste 100 de milioane de euro

Amenajarea Semlac–Pereg deservește o suprafață de aproximativ 8.400 de hectare, iar Fântânele–Șagu aproape 7.000 de hectare. Ambele sunt incluse în etapa a doua a Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații.

În iunie, valoarea estimată prezentată pentru reabilitarea sistemului Semlac–Pereg era de aproximativ 52 de milioane de euro, iar cea pentru Fântânele–Șagu de aproximativ 54 de milioane de euro. Pentru Semlac–Pereg, documentația tehnică fusese finalizată și recepționată, în timp ce la Fântânele–Șagu mai erau necesare completări pentru obținerea autorizației de construire.

În luna iulie, Consiliul Județean a făcut un alt pas necesar pentru proiectul Fântânele–Șagu, prin acordarea către ANIF a unui drept de servitute pentru două terenuri din domeniul public, aflate în zona drumurilor județene DJ 682 și DJ 682A, astfel încât rețelele de transport al apei să poată fi amplasate în subteran.

„Chiar dacă procedurile au fost demarate nu tocmai profesionist, așa cum am arătat la acel moment, neajunsurile au fost remediate și această etapă a fost finalizată. Acum este necesar ca Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare să demareze rapid procedurile de licitație pentru stabilirea constructorilor, pentru că și acestea se pot întinde mult în timp”, a declarat prefectul Mihai Pașca.

Atac la conducerea agriculturii

Prefectul și-a însoțit anunțul și de un atac politic la adresa PSD, partid căruia îi reproșează modul în care au fost gestionate în ultimii ani investițiile în infrastructura de irigații.

„Programul național pentru irigații a avut un buget de șapte miliarde și jumătate de lei. În ultimii cinci ani în care agricultura românească a fost condusă la toate nivelurile exclusiv de PSD, de la ministru până la directorul local al ANIF, în irigațiile din paragină din județul nostru nu a intrat niciun leu, iar fermierii au fost lăsați în plata Domnului”, susține Mihai Pașca.

Prefectul acuză PSD Arad fie că nu a reușit să susțină investițiile necesare în județ, fie că Aradul ar fi fost dezavantajat în raport cu alte județe.

Seceta a lovit puternic în acest an

Problema irigațiilor a devenit cu atât mai importantă după seceta severă din 2026. La sfârșitul lunii septembrie, aproximativ 3.000 de fermieri arădeni solicitaseră constatarea pagubelor și despăgubiri pentru culturile de primăvară, iar producția de porumb era estimată să fie una dintre cele mai mici din ultimele trei decenii.

Situația din teren a fost semnalată încă din iunie, când culturile din vestul județului, inclusiv din zonele Semlac, Șeitin, Nădlac și Pecica, erau deja puternic afectate de seceta pedologică.

„Asta nu mai poate continua. Mă voi bate mai departe pentru ca fermierii arădeni să fie tratați cu respect, iar instituțiile statului să-și facă datoria”, a transmis prefectul.

Obținerea autorizațiilor nu înseamnă însă începerea lucrărilor. Pentru cele două amenajări urmează etapele de achiziție necesare execuției, iar abia după desemnarea constructorilor și semnarea contractelor investițiile vor putea ajunge efectiv în teren.

Peste 12.000 de cazuri în România
Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la femeile din România. Potrivit estimărilor GLOBOCAN 2024 citate de DSP Arad, într-un singur an au fost estimate 12.308 cazuri noi și 3.599 de decese, cancerul mamar reprezentând 27% dintre cancerele diagnosticate la femei.
La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 360.000 de femei au fost diagnosticate cu această boală în 2024. Jumătate dintre cazurile de cancer de sân la femeile din UE apar în grupa de vârstă 45–69 de ani.
În cadrul campaniei din octombrie, DSP Arad urmărește creșterea gradului de informare privind depistarea precoce, încurajarea participării la screening și prezentarea la medic în cazul apariției unor modificări suspecte, precum și îmbunătățirea accesului la diagnostic, tratament și sprijin pentru pacientele cu cancer de sân.

Cu o zi înainte, G7 anunțase „o eliberare coordonată, de către AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat”, fără a preciza în comunicatul său dacă aceste 100 de milioane de barili includeau cele 75 de milioane rămase din angajamentul asumat pe 11 martie sau dacă ridicau angajamentul total la 500 de milioane de barili.

Potrivit unui comunicat transmis sâmbătă de AIE, „aproximativ 325 de milioane de barili din acțiunea colectivă a AIE anunțată pe 11 martie au fost eliberate până în prezent, ceea ce reprezintă 80% din cele 400 de milioane de barili promise inițial”.

Pe 11 martie, Agenția preciza că cele 32 de state membre ale sale – inclusiv țările din G7 – dețineau stocuri de urgență de „peste 1,2 miliarde de barili, cu un plus de 600 de milioane de barili de stocuri păstrate de industrie prin obligație guvernamentală”. Stocurile eliberate reprezintă, prin urmare, 18% din acest total.

Aceste stocuri sunt prevăzute încă din 1974, anul care a urmat șocului petrolier declanșat de Războiul de Yom Kippur, cu scopul de a contracara tensiunile bruște asupra ofertei.

Între 11 martie și 21 iulie, stocurile eliberate au reprezentat 290 de milioane de barili. Prin urmare, s-au adăugat doar 35 de milioane de barili între sfârșitul lunii iulie și începutul lunii octombrie.

Doi factori complică aprovizionarea cu hidrocarburi a țărilor G7. Pe de o parte, exporturile țărilor din Golf sunt perturbate de blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, atacat de Statele Unite și Israel. Pe de altă parte, infrastructurile energetice din Rusia sunt ținte pentru Ucraina, care speră să destabilizeze armata rusă ce duce războiul pe teritoriul său.

Deși rafinăriile din alte părți ale lumii funcționează la capacitate maximă, prețurile carburanților au crescut puternic peste tot, inclusiv în Statele Unite, exportator net atât de petrol, cât și de produse petroliere.

Washingtonul a alimentat tensiunile explicând că Uniunea Europeană, a cărei jumătate din motorină provine din Statele Unite, ar putea face mai mult pentru a reduce presiunea.

Joi, presa americană a afirmat că administrația președintelui Donald Trump intenționează să interzică aceste exporturi către Europa. Chiar a doua zi, Trump a explicat că „asta nu a fost niciodată cu adevărat pe masă” și a salutat anunțurile G7.

Angajamentul asumat este de 100 de milioane de barili pe o perioadă de patru luni (până la sfârșitul lunii ianuarie), într-un ritm accelerat la început. Într-adevăr, este prevăzută „o eliberare semnificativă de motorină în primele 20 de zile de către statele membre și țările partenere din G7”.

Calendarul corespunde campaniei pentru alegerile legislative de la jumătatea mandatului din Statele Unite, programate pentru 3 noiembrie.

Dezbaterea politică din această țară se învârte continuu în jurul creșterii prețurilor la pompă și al inflației în general, care a făcut ca opinia publică să devină în mare majoritate ostilă continuării atacurilor împotriva Iranului.

„Vă rog să faceți ca și cum aș fi eu pe buletinul de vot”, a îndemnat președintele Donald Trump.

Cu toate acestea, potrivit unor proiecții, partidul său, Republicanii, ar putea pierde majoritatea în Camera Reprezentanților sau în Senat, ori chiar în ambele.

Sursa: AGERPRES

* Partidul Social Democrat – la ora 14:00

* Alianța pentru Unirea Românilor – la ora 14:30

* Partidul Național Liberal – la ora 15:00

* Uniunea Salvați România – la ora 15:30

* Uniunea Democrată Maghiară din România – la ora 16:00

* Grupul parlamentar al minorităților naționale – la ora 16:30

* Partidul S.O.S. România – la ora 17:00

* Partidul Oamenilor Tineri – la ora 17:30

* Grupul parlamentar Uniți pentru România – la ora 18:00

* Grupul parlamentar PACE – Întâi România – la ora 18:30

* parlamentarii neafiliați – la ora 19:00

Noile consultări au loc în contextul în care săptămâna trecută liberalul Siegfried Mureșan, al treilea premier desemnat în ultimele cinci luni, nu a trecut de votul de învestitură al Parlamentului.

***

Conform articolului 85 din Constituție, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Articolul 103 din Legea fundamentală prevede că:

”(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor”.

***

Pe 5 mai, după nici un an de la învestitură, Cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan, susținut ințial de PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale, a fost demis printr-o moțiune de cenzură. Anterior, social-democrații părăsiseră coaliția de guvernare, ei fiind inițiatorii moțiunii de cenzură care a trecut de plenul reunit al Parlamentului cu voturile AUR.

De cinci luni, Guvernul României este interimar.

În această perioadă au avut loc mai multe încercări de a fi format un nou Executiv.

La un an de la câștigarea mandatului de președinte (turul al doilea al alegerilor prezidențiale – 18 mai 2025), Nicușor Dan a fost nevoit pe 18 mai 2026 să se consulte din nou cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru.

Câteva zile mai târziu, pe 4 iunie, șeful statului l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac candidat la funcția de prim-ministru.

Însă, pe 14 iunie, la zece zile de la desemnare, Eugen Tomac și-a depus mandatul, fiind în imposibilitatea de a forma o majoritate guvernamentală.

Tot în acea zi, Nicușor Dan l-a desemnat candidat la funcția de prim-ministru pe liberalul Adrian Veștea. Acesta s-a prezentat în fața Parlamentului, pe 22 iunie, pentru votul de învestitură, însă a fost respins de Legislativ, cu 189 de voturi ”pentru” și 23 de voturi ”împotrivă”, din totalul celor 212 voturi valabil exprimate.

A doua zi, șeful statului a convocat o nouă rundă de consultări oficiale cu partidele politice parlamentare, însă nu a fost desemnat niciun candidat de premier, varianta conturată, după cum afirma președintele Nicușor Dan, fiind a unui guvern minoritar.

O nouă serie de consultări a avut loc abia la mijlocul lunii septembrie. Șeful statului i-a convocat pe 17 septembrie pe reprezentanții partidelor politice parlamentare încercând o nouă deblocare a situației politice. În acea zi, l-a desemnat să formeze Guvernul pe liberalul Siegfried Mureșan, care a dus procedura constituțională până la capăt, însă programul de guvernare pe care l-a propus și lista de miniștri au fost respinse tot prin vot de Parlament pe data de 30 septembrie.

Aflat în acea zi într-o vizită oficială în Cehia, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca noi consultări pentru deblocarea situației, precizând că un lucru este cert – la finalul acestei runde va desemna un nou candidat de prim-ministru, eliminând varianta anticipatelor, posibilă în prezent din punct de vedere constituțional.

Sursa: AGERPRES

Vitamina B12 se găsește în mod natural în alimente de origine animală