Așteaptă fanii

Andreea Ciolcă (ex-Mititelu) invită fanii să fie alături de „galben-albastre” la acest derby.

Antrenoarea Tatiana Gallova se așteaptă la un meci interesant.

Biletele pentru meciul de sâmbătă sunt disponibile aici: https://www.blt.ro/selectie-locuri.html?evId=13242

După aceste întâlniri, atât Ucraina, cât și Rusia s-au declarat pregătite să reia negocierile directe sub mediere americană. Moscova a menționat o dată „în jurul zilei de 10 noiembrie”, în timp ce Kievul a pledat pentru discuții cât mai curând posibil.

Vladimir Putin a avertizat, totuși, joi seară că scopul acestor negocieri va fi un acord final, și „nu un fel de scurtă pauză în lupte’.

În așteptare, cele două părți beligerante au desfășurat atacuri de amploare asupra teritoriului advers în cursul nopții, făcând victime.

În Ucraina, 21 de rachete balistice și peste 200 de drone rusești au vizat mai multe regiuni, inclusiv capitala Kiev, avariind în special instalații energetice și făcând cel puțin doi morți și 34 de răniți, a raportat președintele Zelenski.

„Aproape imediat după o nouă serie de tratative, Rusia a lansat un atac țintit. Acest lucru înseamnă că nu a existat o schimbare reală în atitudinea sa față de tot ceea ce se întâmplă”, a subliniat el.

Într-un alt mesaj, el a acuzat Moscova că a ‘utilizat trei rachete balistice cu încărcătură cu fragmentare împotriva Kievului’ și că ‘profită de încetinirea livrărilor’ de mijloace antiaeriene din partea aliaților Ucrainei.

Rusia a raportat, la rândul ei, că a doborât în cursul nopții cel puțin 808 drone ucrainene deasupra a aproximativ 20 de regiuni și a Crimeei anexate, atacuri care au făcut mai mulți răniți.

Un bombardament rusesc asupra orașului Lozova din regiunea Harkov (nord-est) a făcut, de asemenea, cel puțin doi morți și 34 de răniți, a raportat guvernatorul regional Oleg Sinugubov.

Miercuri, la Sankt Petersburg, Steve Witkoff a declarat că a venit cu idei noi pentru a încerca să găsească o ieșire din războiul declanșat în 2022. El s-a felicitat pentru discuțiile constructive, dar a recunoscut că rămâne „o muncă importantă de îndeplinit”.

Donald Trump, care a promis în timpul campaniei sale prezidențiale că „va pune capăt conflictului în 24 de ore”, s-a arătat la rândul său optimist și a dat asigurări că un deznodământ este aproape.

„Zilele trecute vorbeam cu Vladimir Putin despre soluționarea războiului său cu Ucraina și cred că ne apropiem de acest lucru, de altfel. Poate că nu am fost niciodată atât de aproape”, a spus el.

Kremlinul a temperat, totuși, așteptările încă de miercuri, estimând că propunerile formulate de Kiev și de europeni la Oslo ‘nu conțineau mare lucru’.

Negocieri între ruși, ucraineni și americani au avut loc în 2025, fără progrese concrete. Acestea au fost suspendate după începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat de Washington și Israel.

Pozițiile Moscovei și Kievului rămân diametral opuse: Ucraina pledează pentru o oprire imediată a luptelor pe pozițiile actuale ca preludiu la negocieri, în timp ce Rusia dorește un acord pe fond înaintea oricărui armistițiu, așa cum Vladimir Putin a reamintit joi seară.

Dincolo de Ucraina, Kremlinul dorește, de asemenea, să discute cu Statele Unite despre arhitectura de securitate din Europa și, în special, despre extinderea NATO până la granițele rusești, lucru pe care Moscova îl consideră o amenințare existențială.

Potrivit lui Iuri Ușakov, consilierul diplomatic al Kremlinului, o potențială întâlnire în trei între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping este în curs de pregătire în marja summitului APEC din noiembrie, în China.

Aceasta ar fi prima întâlnire trilaterală pe acest subiect a liderilor celor mai mari trei puteri mondiale.

Relansarea eforturilor diplomatice în jurul Ucrainei intervine într-un context de tensiuni acute între Volodimir Zelenski și Donald Trump care au schimbat declarații critice prin intermediul presei.

Președintele american îi reproșează omologului său ucrainean atacurile asupra rafinăriilor rusești, ceea ce, potrivit lui, agravează penuria mondială de combustibil și contribuie la creșterea prețurilor.

Zelenski denunță, la rândul său, acordul încheiat între Moscova și Washington pentru furnizarea de cantități masive de motorină pe piețe și ridicarea anumitor sancțiuni care vizează Moscova.

Această dispută a dus în ultimele zile la o oprire a alertelor timpurii americane care avertizau Ucraina cu privire la rachetele rusești ce se apropiau și la limitări ale rețelei de sateliți Starlink a SpaceX, crucială pentru armata ucraineană.

Statele Unite au negat, totuși, orice schimbare în sprijinul lor pentru Ucraina.

Sursa: AGERPRES

Obiectivul nostru principal este de a păstra valoarea produselor dumneavoastră, protejându-le eficient de coroziune, uzură mecanică și degradare de la agenții atmosferici.

Specificații tehnice și cicluri de procesare

Pentru a răspunde cu acuratețe la cele mai exigente specificații tehnice, procesele noastre sunt împărțite în următoarele faze:

• Pretratare avansată a suprafeței: Procese riguroase de spălare, degresare, fosfatare și clătire demineralizată, concepute pentru a garanta ancorarea optimă a acoperirilor ulterioare.

• Vopsire în câmp electrostatic: Soluție ideală pentru componente metalice și profile din aluminiu, menită să asigure o rezistență ridicată la impact și un finisaj uniform al suprafeței.

• Sisteme anticorozive speciale: Configurații flexibile în funcție de utilizarea preconizată a produsului, disponibile într-o singură trecere (folosind pulberi preamestecate cu un grund anticoroziv) sau în două treceri (aplicarea unui grund dedicat + vopsea de finisare).

• Capacitate dimensională a instalației: Configurată pentru a găzdui și trata piese metalice sau din aluminiu cu o înălțime maximă de până la 175 cm.

Standardele noastre pentru afacerea dumneavoastră

Standardul nostru Valoarea pentru organizația dumneavoastră

Rigoare tehnică Personal înalt calificat care operează în deplină conformitate cu fișele tehnice furnizate de producători.

Flexibilitate a Capacitatea de a personaliza ciclurile de producție pe baza specificațiilor tehnice ale

procesului clientului

Punctualitate și logistică Planificare riguroasă a loturilor de producție pentru a asigura respectarea termenelor de livrare convenite

Certificare de Lucrări Transparență și fiabilitate maximă, susținute de o garanție contractuală clară privind furnizarea.

Vă stăm la dispoziție pentru a evalua fezabilitatea proiectelor dumneavoastră,cu scopul de a transforma

semifabricatele metalice în structuri protejate,de înaltă performanță,care respectă cele mai înalte standarde

ale pieței.

Invităm companiile interesate să trimită desenele sau specificațiile tehnice pentru o ofertă personalizată.

📩 m.stana.twee@bsservicegroup.com
📞 0742 117 895

CH 8334

‘Datele trimestriale Eurostat pentru 2026 evidențiază necesitatea continuării procesului de consolidare fiscală. Deficitul României a scăzut în anul 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB față de 2024, într-un an în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat, la 3,1%. România înregistrează cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre, dar continuă să aibă cel mai ridicat deficit bugetar din UE. Datele publicate de Eurostat – Oficiul de statistică al Uniunii Europene, la 21 octombrie, cuprind, pe de o parte, rezultatele definitive ale anului 2025, validate în cadrul notificării privind procedura de deficit excesiv, și, pe de altă parte, date trimestriale provizorii pentru primele două trimestre ale anului 2026, care pot suferi modificări la publicările următoare, până la datele finale aferente anului 2026’, se menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, datele confirmă reducerea deficitului bugetar al României, calculat conform metodologiei europene ESA 2010, de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025.

‘Noua valoare reprezintă o revizuire favorabilă față de nivelul de 7,9% comunicat de Eurostat în aprilie 2026 și confirmă amploarea efortului de consolidare fiscală realizat pe parcursul anului trecut. Cu o reducere de 1,4 puncte procentuale din PIB, România a înregistrat, alături de Malta, cea mai importantă îmbunătățire a soldului bugetar din Uniunea Europeană în 2025, într-un context în care deficitul agregat al UE s-a menținut la 3,1% din PIB’, precizează reprezentanții ministerului.

Aceștia explică faptul că rezultatul reflectă în principal creșterea veniturilor bugetare cu 1,6 puncte procentuale din PIB (de la 34,0% în 2024 la 35,6% în 2025), pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în a doua parte a anului 2025 și al îmbunătățirii colectării, precum și temperarea creșterii cheltuielilor publice de funcționare, în paralel cu protejarea investițiilor, în special a proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR.

În același timp, datele evidențiază dimensiunea dezechilibrelor care trebuie în continuare corectate. România rămâne statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar, fiind urmată de Polonia (7,2%), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%). La nivelul Uniunii Europene, 11 state membre au înregistrat deficite de cel puțin 3% din PIB.

‘Rezultatele confirmă că procesul de consolidare fiscală produce efecte, dar și că ajustarea trebuie continuată. Reducerea deficitului nu este un obiectiv în sine, ci o condiție pentru stabilitatea financiară a României, diminuarea costurilor de finanțare și recâștigarea spațiului bugetar necesar investițiilor și dezvoltării economice.
În același timp, agențiile internaționale de rating au evaluat evoluția execuției bugetare și estimează pentru anul 2026 deficite apropiate de obiectivul României: Moody’s – 5,8% din PIB, Fitch – 5,9% din PIB și S&P – 6,25% din PIB. Estimările Moody’s și Fitch se situează sub ținta de deficit de 6% din PIB asumată de Guvern în metodologia ESA, în timp ce prognoza S&P este ușor peste acest nivel’, se mai arată în comunicat.

Reprezentanții ministerului finanțelor precizează că datele publicate de Eurostat pe 21 octombrie includ și date trimestriale privind veniturile, cheltuielile și soldul administrației publice, în metodologia ESA 2010. Aceste date sunt diferite de execuția bugetului general consolidat în metodologia națională cash. Pentru 2026, datele ESA trimestriale sunt provizorii și pot fi revizuite la publicările următoare.

Execuția bugetului general consolidat, conform metodologiei naționale, a prezentat la finele trimestrului I 2026 un deficit de 1,03% din PIB-ul anual, la șase luni un deficit de 2,0%, iar la nouă luni de 3,82% din PIB, evoluție compatibilă cu ținta de 6,2% din PIB stabilită pentru 2026, în condițiile menținerii disciplinei bugetare în trimestrul IV al anului.

‘Datele publicate de Eurostat la 21 octombrie 2026 sunt conturile trimestriale ale administrației publice – venituri, cheltuieli și sold -, calculate de Institutul Național de Statistică în metodologia europeană ESA 2010 și transmise Eurostat, exprimate ca procent din PIB-ul trimestrial, în variantă ajustată sezonier și neajustată, cu caracter provizoriu pentru 2026. Indicatorul 9,2% din PIB pentru trimestrul II 2026, publicat de Eurostat, este deficitul trimestrial ajustat sezonier, raportat la PIB-ul trimestrului ajustat sezonier, publicat de oficiul de statistică al Uniunii Europene pe baza datelor calculate de Institutul Național de Statistică. Pe același indicator, valorile publicate de Eurostat au fost: 9,6% în trimestrul III 2024, 9,9% în trimestrul IV 2024, 9,2% în trimestrul I 2025, 7,7% în trimestrul II 2025, 7,1% în trimestrul III 2025, 7,3% în trimestrul IV 2025, 5,5% în trimestrul I 2026 și 9,2% în trimestrul II 2026’, explică sursa menționată.

Astfel, se mai arată în comunicat, pe seria ajustată sezonier, media primului semestru 2026, de 7,35%, este inferioară mediei primului semestru 2025 (8,45%) și mediilor anuale din 2024 și 2025, iar trimestrul I 2026 reflectă cea mai scăzută valoare din serie.

‘Evoluția deficitului este dată de dinamica seriei complete a indicatorului, nu de compararea a două trimestre selectate. Raportul deficit/PIB este influențat de evoluția economiei, respectiv faptul că o încetinire a creșterii PIB-ului nominal majorează raportul fără ca deficitul nominal să crească. Ajustarea sezonieră, realizată de Institutul Național de Statistică după aceeași procedură în fiecare trimestru, nu crește deficitul, ci îl redistribuie între trimestre după tiparul anilor anteriori. Pe ansamblu, seria ajustată sezonier arată un ritm de creștere al deficitului mai redus în 2026 decât în fiecare dintre ultimii doi ani. Variația indicatorului ajustat sezonier între trimestrul I și trimestrul II 2026 reflectă fluxuri cu caracter neregulat, pe care ajustarea sezonieră le păstrează în cifră (ex. veniturile încasate concentrat la începutul anului, cum sunt impozitele pe proprietate, sunt repartizate în metodologia ESA uniform pe întregul an, ceea ce face ca profilul trimestrial al deficitului ESA să difere de cel al execuției cash)’, se menționează în comunicat.

Conform MF, datele trimestriale sunt provizorii și sunt revizuite la fiecare publicare, în ambele sensuri: valoarea pentru trimestrul I 2026 a fost revizuită odată cu publicarea datelor pentru trimestrul II, după cum valorile pentru trimestrele II și IV 2025 au fost revizuite în scădere față de publicările anterioare. Toate datele au fost transmise și publicate la termenele obișnuite. În concluzie, diferența dintre cele două trimestre are explicații de calendar, nu de ritm al cheltuielilor.

În ceea ce privește cifra aferentă trimestrului II 2026 (9,2%), Ministerul Finanțelor precizează că aceasta nu reprezintă deficitul cumulat la nivelul primului semestru și nici deficitul estimat pentru întregul an 2026. Evoluția indicatorului de la 5,5% în trimestrul I la 9,2% în trimestrul II evidențiază o creștere a deficitului trimestrial, care se analizează în contextul evoluției finanțelor publice pe ansamblul anului, fără a fi extrapolată automat asupra rezultatului bugetar anual.

‘Pe seria neajustată sezonier, publicată de Eurostat, trimestrele se compară cu același trimestru al anului anterior, iar cumulatul se calculează în lei și se raportează la PIB-ul anual’, punctează reprezentanții ministerului.

Aceștia explica, de asemenea, că pe seria neajustată, procentele trimestriale nu se însumează și nu se mediază, întrucât trimestrele au ponderi diferite în PIB-ul anual. Această serie are un tipar propriu – trimestrul I înregistrează în fiecare an cel mai ridicat nivel, trimestrul II cel mai redus -, iar în 2026 cele două valori s-au apropiat: trimestrul I a înregistrat cel mai scăzut nivel din întreaga serie, iar trimestrul II un nivel superior celui obișnuit pentru această perioadă – iar deficitul semestrului s-a redus de la 3,7% din PIB în 2024 și 3,6% în 2025 la 3,4% în 2026. Astfel, pe seria brută, deficitul primului semestru este mai mic decât în fiecare dintre ultimii doi ani, iar diferența dintre cele două trimestre din 2026 ține de calendarul execuției, nu de o schimbare de tendință.

‘Creșterea de la 7,4% la 7,8% între cele două trimestre reflectă calendarul activității economice și bugetare, nu o tendință: trimestrul II aferent anului 2026 concentrează execuția investițiilor publice – plățile de investiții din execuția bugetară au totalizat 38,3 miliarde lei, față de 21,7 miliarde lei în trimestrul I – și plățile aferente închiderii Planului Național de Redresare și Reziliență, ale cărui jaloane și ținte trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, la care se adaugă fluxurile cu caracter neregulat. Pentru această serie, comparațiile relevante sunt cea cu același trimestru al anului anterior și, la nivel de semestru și de an, deficitul cumulat raportat la PIB-ul anual’, se mai precizează în comunicat.

Potrivit MF, anul 2026 este unul atipic în ceea ce privește investițiile publice. România a trebuit să finalizeze până la 31 august proiecte importante, ceea ce a însemnat că o parte din cheltuielile care, în mod obișnuit, se realizau spre finalul anului, în trimestrele III și IV, au fost efectuate mai devreme, în primul semestru. Acest lucru a pus presiune asupra deficitului din Trimestrul II și explică o parte din evoluția indicatorilor trimestriali publicați de Eurostat, atât înainte, cât și după ajustarea sezonieră.

‘Seriile trimestriale publicate de Eurostat sunt statistici din sistemul conturilor naționale, care descriu poziția administrației publice în raport cu economia fiecărui trimestru, nefiind indicatori ai execuției bugetare; datele pentru anul 2026 au caracter provizoriu și pot fi revizuite la publicările următoare. Evaluarea poziției fiscale în metodologia europeană se realizează pe ansamblul anului, la notificările din aprilie și octombrie ale anului următor, pe date validate, nu provizorii’, se subliniază în comunicat.

MF mai semnalează că deficitul cash la 30 iunie 2026 a fost de 41 miliarde lei, 2,0% din PIB, cu 28,8 miliarde lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul cash reflectă încasările și plățile efective; deficitul ESA urmărește recunoașterea economică a veniturilor și cheltuielilor și include ajustări privind creanțele, obligațiile, operațiunile financiare, dobânzile, fondurile europene și entitățile clasificate în sectorul administrației publice. Diferența dintre cele două este una de metodologie de înregistrare și de calendar al fluxurilor.

Cele două metodologii au, totodată, perioade de referință diferite. Execuția cash acoperă încasările și plățile dintre 1 ianuarie și 31 decembrie. În metodologia europeană, impozitele încasate într-o lună sunt atribuite lunii anterioare, în care s-a născut obligația, astfel încât veniturile fiscale ale unui an corespund, în esență, încasărilor din februarie până în ianuarie următor, iar fiecare trimestru include încasările primei luni a trimestrului următor. De aceea, compararea trimestru cu trimestru a deficitului cash cu cel ESA pune față în față perioade diferite, fără să ofere o imagine completă a execuției bugetare.

Datele trimestriale pentru 2026 sunt provizorii (Eurostat le publică marcate ca atare) și fac obiectul verificărilor curente dintre Ministerul Finanțelor și Institutul Național de Statistică înaintea fiecărei transmisii. Revizuirea lor, în ambele sensuri, face parte din procesul statistic obișnuit; valorile pe componente vor fi comunicate odată cu datele pentru întregul an 2026, la notificarea din aprilie 2027, transmite MF.

‘Ministerul Finanțelor tratează cu responsabilitate evoluția deficitului ESA și necesitatea continuării consolidării fiscal-bugetare. Reducerea deficitului cash cu 28,8 miliarde lei față de primul semestru al anului trecut este reală și reflectă temperarea cheltuielilor curente și creșterea colectării. O parte din această îmbunătățire provine însă din încasări de fonduri europene, neutre în metodologia ESA, și din gestionarea calendarului plăților, care în ESA se reflectă în obligațiile înregistrate. De aceea ameliorarea în termeni ESA este graduală, iar evoluția fiscală trebuie evaluată și prin metodologia europeană, pe baza căreia se desfășoară procedura de deficit excesiv’, punctează reprezentanții ministerului.

Aceștia mai precizează că notificarea anuală publicată de Eurostat arată că România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,8% din PIB (149,7 miliarde lei), cel mai ridicat din Uniunea Europeană, față de o medie de 3,1% în UE și 3,0% în zona euro – după 9,2% în 2024 și 6,6% în 2023.

Datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la finalul anului 2025, de la 48,3% în 2022: o creștere de peste zece puncte procentuale în trei ani, al cărei cost se vede direct în buget – cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,4 miliarde lei în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. România se află în procedura de deficit excesiv din 2020.

România a acumulat o serie de dezechilibre majore în mai mulți ani, succesiv, iar corecția acestora, demarată în 2025 este de durată. Ritmul deficitului, pe seria ajustată sezonier a Eurostat, a coborât de la aproape 10% din PIB în a doua jumătate a anului 2024 la 7,35% în prima jumătate a anului 2026.

Execuția cash la nouă luni indică un deficit de 3,82% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă a anului 2025. Încadrarea în ținta de 6,2% din PIB asumată pentru 2026 acordă trimestrului IV un spațiu de circa 2,4 puncte procentuale din PIB – aproximativ 49 de miliarde lei – într-un trimestru care concentrează istoric cele mai mari plăți ale anului; în trimestrul III, avansul față de anul trecut s-a redus deja, de la 1,6 la 1,5 puncte procentuale, deși a concentrat un volum masiv de investiții publice.

Astfel, Ministerul Finanțelor are în vedere două direcții prioritare pentru finalul de an. O abordare în continuare prudentă, la finalul anului, în gestionarea finanțelor publice. România trebuie să prioritizeze cheltuielile esențiale și să evite angajarea unor costuri care nu se justifică prin nevoi imediate și care pot fi amânate. În intervalul rămas din 2026 singura pârghie care produce efecte în acest an este reducerea cheltuielilor, iar efectul acesteia scade cu fiecare săptămână de întârziere.

‘De aceea rectificarea bugetară este un obiectiv prioritar: aceasta trebuie să reducă cheltuielile care nu sunt necesare și să concentreze resursele pentru investițiile în curs și funcționarea esențială a statului. Investițiile publice au ajuns la 107,8 miliarde lei la nouă luni, cu 25,2 miliarde lei peste nivelul de anul trecut, în mare parte din fonduri europene’, se subliniază în comunicat.

A doua direcție vizează atingerea țintei de 6,2%, care înseamnă parcurgerea a aproximativ jumătate din parcursul de la deficitul de 9,2% din 2024 la pragul de 3% din PIB. Cealaltă jumătate va fi parcursă în anii următori, iar fiecare an în care corecția întârzie se plătește în dobânzi.

Potrivit datelor Eurostat, deficitul guvernamental ajustat sezonier a crescut, atât în Uniunea Europeană cât și în zona euro, în trimestrul doi din 2026, comparativ cu precedentele trei luni, o tendință similară fiind înregistrată inclusiv în România, țara cu cel mai ridicat deficit din UE.

În zona euro, deficitul guvernamental ajustat sezonier s-a situat la 3,3% din PIB în trimestrul doi din 2026, în creștere de la 3,2% în precedentele trei luni, iar în Uniunea Europeană a urcat de la 3,1% din PIB la 3,5% din PIB.

În România, deficitul a crescut cu 3,7 puncte procentuale, de la 5,5% din PIB în primul trimestru la 9,2% din PIB în trimestrul doi din 2026.

Datele provizorii ale Eurostat arată că topul țărilor membre cu cele mai mari deficite guvernamentale este condus de România, cu un minus de 9,2% din PIB, urmată de Ungaria, 7,2% din PIB și Franța, 5,9% din PIB.

La polul opus sunt țările care au înregistrat excedent guvernamental: Cipru (3,3% din PIB), Danemarca (2,7%), Grecia (2,2% din PIB), Irlanda (1,9% din PIB) și Portugalia (0,8% din PIB).

Sursa: AGERPRES

‘Decizia CEDO și litigiul ÎCCJ cu Guvernul privesc chestiuni juridice distincte. Instanța supremă a luat act de decizia pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și consideră că aceasta trebuie analizată în integralitatea sa, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei și la ansamblul considerentelor reținute de Curte. Decizia reafirmă principii fundamentale ale statului de drept: caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive, obligația autorităților publice de a asigura executarea acestora și necesitatea respectării echilibrului dintre drepturile individuale și interesul public. Totodată, Curtea recunoaște că executarea obligațiilor financiare ale statului poate fi eșalonată, în condiții determinate, fără ca această posibilitate să echivaleze cu înlăturarea obligației de plată sau cu lipsirea de efecte a hotărârilor definitive. În acest context, este necesară o distincție juridică esențială între situația examinată de CEDO și litigiul inițiat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor’, spune ICCJ într-un comunicat de presă.

În opinia Instanței supreme, cauza analizată de CEDO a privit compatibilitatea mecanismelor succesive de eșalonare și a întârzierilor în executarea hotărârilor judecătorești cu garanțiile oferite de Convenție, în timp ce litigiul inițiat de ICCJ nu a avut ca obiect contestarea, în principiu, a posibilității legale de eșalonare a obligațiilor financiare și nici înlăturarea mecanismelor instituite de legiuitor.

‘Problema juridică supusă instanței naționale a vizat respectarea de către autoritățile executive a propriului cadru normativ și îndeplinirea obligațiilor care decurg din acesta, inclusiv în ceea ce privește asigurarea resurselor bugetare necesare executării hotărârilor judecătorești, potrivit chiar calendarului de eșalonare stabilit unilateral de către Guvern. Cu alte cuvinte, una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea și calendarul executării unor obligații, iar alta este obligația autorităților statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituit. Această distincție este esențială pentru înțelegerea corectă a celor două cauze. Decizia CEDO nu reprezintă o soluționare a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretențiile formulate într-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte’, adaugă ICCJ.

Înalta Curte spune că ‘respectă’ autoritatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și consideră că dezbaterea publică trebuie să pornească de la conținutul efectiv al deciziei, nu de la ‘interpretări selective’ sau de la extrapolări care depășesc limitele cauzei examinate.

Reacția ICCJ vine după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani cu titlu de despăgubire pentru diferențele de remunerație considerate a fi discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari.

Reclamanți în acest caz au fost cinci judecători sau foști judecători români, care au obținut hotărâri judecătorești favorabile prin care Ministerul Justiției și instanțele la care și-au exercitat funcția de magistrat au fost obligate să le acorde beneficii financiare, din care ar trebui să mai primească, conform susținerilor reclamanților, sumele de 60.000 de euro, 30.000 de euro, 107.454 de euro, 571.89 de euro și 381.868 de euro.

Datorită valorii ridicate a sumelor în cauză, Guvernul a adoptat, începând din 2009, mai multe acte normative succesive pentru a eșalona plata acestora.

Tot din decizia CEDO, s-a aflat faptul că, în perioada 2006 – 2022, Ministerul Justiției a plătit magistraților, în executarea hotărârilor judecătorești și a deciziilor administrative, suma de 604.398.190 de euro.

De asemenea, CSM a plătit, din 2006 până în iunie 2026, suma de 27.641.575 de euro, în timp ce ICCJ a plătit, la rândul său, pentru perioadele cuprinse între 2010 și 2022, aproximativ 1 miliard de euro.

Potrivit Guvernului, pentru anul 2026, ICCJ și Parchetul General, în calitate de ordonatori de credite, au solicitat alocarea sumei totale de aproximativ 1,4 miliarde de euro cu titlu de restanțe neplătite decurgând din hotărâri judecătorești și decizii administrative, inclusiv dobânzi.

În motivarea deciziei, CEDO atrage atenția că judecătorii, care au admis cererile altor magistrați privind revendicări de natură salarială, sunt susceptibili să se fi aflat în conflict de interese, deoarece aveau și ei un interes patrimonial personal.

‘În plus, instanțele par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, situație susceptibilă să creeze impresia unui conflict de interese interinstituțional care relevă o tensiune între puterea judecătorească și puterile legislativă și executivă. Or, Curtea subliniază că judecătorul național nu are sarcina de a se substitui autorităților naționale competente în alegerea politicilor bugetare și economice, prioritățile în materie de cheltuieli și alocarea resurselor publice intrând în competența puterilor executive și legislative, care dispun, în acest domeniu, de o largă marjă de apreciere’, este una dintre concluziile CEDO.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Bolojan referitor la decizia CEDO privind magistrații: Guvernul va avea de ales pe cine servește – România sau aristocrația bugetară

”Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români. Într-o situație economică dificilă, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se țină cont de impactul asupra bugetului și de celelalte obligații față de cetățeni. Pare o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor. CEDO pune sub semnul întrebării și unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese. Este o suspiciune care afectează credibilitatea justiției. Și așa, încrederea în instituții este scăzută”, a scris el pe Facebook.

Ilie Bolojan a precizat că hotărârea CEDO arată că instanțele și-au depășit atribuțiile.

”Deciziile privind modul în care sunt împărțiți banii țării trebuie să fie luate de Guvern și Parlament, în interesul tuturor. Mai ales în actuala situație economică a României, amânarea sau întârzierea unor plăți nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului. Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară”, a transmis Bolojan.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani cu titlu de despăgubire pentru diferențele de remunerație considerate a fi discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari.

În replică, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, susține că procesul pe care l-a câștigat împotriva Guvernului privind restanțele salariale și decizia CEDO ‘privesc chestiuni juridice distincte’.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

CEDO: România nu a încălcat Convenția prin neplata integrală a unor drepturi salariale câștigate în instanță de judecători

ICCJ: Procesul cu Guvernul privind restanțele salariale și decizia CEDO „privesc chestiuni juridice distincte”

Printr-o decizie de Cameră din 13 octombrie 2026, pronunțată în cauza Pușcașu și alții c. României (cererile nr. 2598/24, 2721/24, 11485/24, 13549/24 și 13550/24), Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reunită într-un complet de șapte judecători, a respins, în unanimitate, cererile ca fiind vădit neîntemeiate. Această decizie este definitivă, conform comunicatului de presă.

Faptele

Reclamanții sunt cinci cetățeni români, judecători sau foști judecători, care au obținut hotărâri judecătorești favorabile prin care Ministerul Justiției și instanțele la care și-au exercitat funcția de magistrat au fost obligate să le acorde beneficii financiare, din care ar trebui să mai primească, conform susținerilor reclamanților, sumele de 60.000 EUR, 30.000 EUR, 107.454 EUR, 571.891,74 EUR și, respectiv, 381.868,12 EUR.

Între 2006 și 2009, magistrații români au inițiat numeroase acțiuni în justiție menite să constate existența unei discriminări salariale față de alte categorii de magistrați sau funcționari care beneficiau de un regim de remunerare mai avantajos. Aceste acțiuni au determinat, în general, instanțele să constate o diferență nejustificată de remunerare și să acorde reclamanților drepturile revendicate sau despăgubiri.

Datorită valorii ridicate a sumelor în cauză, a căror plată reprezenta un efort semnificativ pentru bugetul de stat, Guvernul a adoptat, începând din 2009, mai multe acte normative succesive pentru a eșalona plata acestora. Statul a plătit sumele pe care le considera datorate magistraților în temeiul hotărârilor pronunțate între 2006 și 2010, prin tranșe anuale succesive eșalonate între 2008 și 2015.

În perioada 2016-2021 s-a conturat un nou val de litigii la nivel național, referitor la interpretarea hotărârilor judecătorești pronunțate în perioada 2006-2010 și la stabilirea veniturilor magistraților în noul cadru legislativ, care prevedea ca modalitate de salarizare nivelul maxim în cadrul fiecărei categorii profesionale.

În acest context, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 794/2016, a decis că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești și că personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale.

Printr-o decizie nr. 36/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat că soluția egalizării indemnizațiilor la nivel maxim are în vedere și majorările și indexările recunoscute prin hotărâri judecătorești unor magistrați sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.

După intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, s-a conturat o nouă serie de litigii salariale între magistrați și Ministerul Justiției, precum și instanțele la care aceștia își exercitau funcția, privind chestiunea dacă beneficiile recunoscute anterior prin jurisprudență sau prin anumite legi în favoarea altor magistrați sau funcționari publici ar trebui să li se extindă și lor, în numele principiilor egalității și nediscriminării. S-au adăugat, de asemenea, cereri de executare silită și acțiuni având ca obiect stabilirea penalităților de întârziere.

Considerând că plata imediată a tuturor creanțelor salariale risca să aibă un impact semnificativ asupra bugetului de stat, Guvernul a continuat să adopte în fiecare an dispoziții legale care prevedeau eșalonarea plății sumelor respective și a dobânzilor aferente. Ulterior, având în vedere creșterea constantă a deficitului public al țării începând cu 2019, inițierea de către Consiliul Uniunii Europene a unei proceduri privind deficitul excesiv împotriva României și contextul pandemiei de COVID-19, Guvernul a continuat să adopte ordonanțe anuale privind măsuri bugetare și fiscale, cu scopul de a reduce cheltuielile publice într-o situație pe care o califica drept urgentă și extraordinară.

În 2023, Guvernul a decis ca plata scadențelor neplătite să fie eșalonată pe o perioadă de cinci ani, începând cu 2024. În 2025, având în vedere că în 2024 deficitul public se agravase și mai mult, ajungând la 9,3 % din PIB, și ținând seama de recomandările formulate în 2025 pentru România la nivel european, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevedea amânarea până în 2026 a scadențelor de plată care ar fi trebuit achitate în 2025, dar care nu fuseseră încă achitate la data intrării sale în vigoare.

Guvernul precizează că, pentru perioada cuprinsă între 2006 și 2022, Ministerul Justiției a plătit magistraților, în executarea hotărârilor judecătorești și a deciziilor administrative, suma de 2.556.604.346 RON, adică aproximativ 604.398.190 EUR. În plus, Consiliul Superior al Magistraturii a plătit, din 2006 până în iunie 2026, suma de 118.305.943 RON, adică aproximativ 27.641.575 EUR, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție a plătit, la rândul său, pentru perioadele cuprinse între 2010 și 2022, suma de 4.579.420.000 RON, adică aproximativ 1.002.061.269 EUR.

Guvernul precizează, de asemenea, că în perioada 2006-2025 toate celelalte ministere luate împreună au plătit funcționarilor publici, în temeiul hotărârilor judecătorești, suma totală de aproximativ 73.234.680 EUR.

Potrivit Guvernului, pentru anul 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul General, în calitate de ordonatori de credite, au solicitat alocarea sumei totale de aproximativ 1.400.000.000 EUR cu titlu de restanțe neplătite decurgând din hotărâri judecătorești și decizii administrative, inclusiv dobânzi.

Conform informațiilor furnizate de Guvern, indemnizația medie netă a unui magistrat, stabilită prin lege, și pensia medie netă a unui magistrat sunt cu mult superioare salariilor medii din celelalte instituții publice, precum și pensiei medii nete din sistemul public.

Invocând articolul 6 (dreptul la un tribunal) și articolul 1 din Protocolul nr. 1 (protecția proprietății), reclamanții s-au plâns de faptul că hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea lor cu privire la diverse beneficii financiare nu au fost executate integral și denunțau o încălcare a dreptului lor la un tribunal și a dreptului la respectarea proprietății lor.

Motivarea CEDO

Curtea reamintește că nu are rolul de a se substitui instanțelor interne și că interpretarea legislației naționale revine în primul rând autorităților naționale, în special instanțelor judecătorești. Ea observă totuși că, de-a lungul timpului, fără a modifica în mod formal legile succesive care reglementează remunerația magistraților, jurisprudența constituțională și cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit la reconfigurarea cadrului juridic aplicabil remunerației judecătorilor. De altfel, atunci când judecătorii naționali au fost chemați să se pronunțe asupra unor componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși, participarea lor la adoptarea unor astfel de decizii era susceptibilă să genereze un conflict de interese, interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor lor judiciare.

În plus, instanțele par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, situație susceptibilă să creeze impresia unui conflict de interese interinstituțional care relevă o tensiune între puterea judecătorească și puterile legislativă și executivă. Or, Curtea subliniază că judecătorul național nu are sarcina de a se substitui autorităților naționale competente în alegerea politicilor bugetare și economice, prioritățile în materie de cheltuieli și alocarea resurselor publice intrând în competența puterilor executive și legislative, care dispun, în acest domeniu, de o largă marjă de apreciere.

Curtea reiterează că statul nu poate invoca lipsa fondurilor sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unei datorii stabilite printr-o hotărâre judecătorească. Totuși, ea consideră că prezenta cauză privește circumstanțe excepționale și constrângeri economice și bugetare pe care autoritățile au trebuit să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă.

În plus, Curtea reamintește că, într-o situație de criză economică acută, un stat poate lua măsurile pe care le consideră necesare, nu numai pentru a remedia criza bugetară a momentului, ci și pentru a-și redresa finanțele publice în mod durabil. Curtea observă, de asemenea, că multiplicarea acțiunilor în justiție și a deciziilor interpretative a îngreunat orice estimare prealabilă a costului total al acestor creanțe și a impactului lor asupra finanțelor publice.

În acest context, chiar dacă hotărârile judecătorești favorabile reclamanților nu au fost încă executate în integralitate și chiar dacă s-a decis o amânare a plății, autoritățile naționale au pus în aplicare, într-un context de criză acută și de durată și în ciuda insuficienței resurselor financiare disponibile, o serie de ajustări succesive care le-au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești, în paralel cu aplicarea unei politici de redresare pe termen lung a finanțelor publice și garantarea menținerii unor activități și servicii publice esențiale. Această abordare reflectă eforturile depuse de autoritățile naționale în vederea asigurării unui echilibru între interesele publice și cele private în cauză.

Măsurile de eșalonare, reeșalonare și amânare a plății creanțelor au fost decise prin acte normative previzibile și obiectivele enunțate în aceste acte legislative priveau interesul general și urmăreau scopul legitim de a reduce cheltuielile publice, de a reechilibra bugetul și de a redresa situația economică a țării, se arată în decizie.

Curtea reafirmă că nu îi revine sarcina de a stabili dacă ar fi putut fi adoptate alte măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și depășirea crizei economice, aceste chestiuni intrând în sfera marjei de apreciere a statului. În plus, nu revine judecătorului național să se substituie autorităților naționale în ceea ce privește opțiunile de politică bugetară și economică, definirea priorităților în materie de cheltuieli și repartizarea resurselor publice ținând de competența puterilor executivă și legislativă, care dispun în această privință de o largă marjă de apreciere.

Conform deciziei, toate măsurile luate de autorități se înscriu în cadrul unui program de austeritate mai cuprinzător, menit să asigure o contribuție la efortul bugetar atât a altor funcționari publici, cât și a societății românești. Curtea observă că sumele datorate tuturor celorlalți funcționari erau mult mai mici decât cele datorate magistraților.

Sumele restante solicitate de către reclamanți sunt substanțiale, recunoaște Curtea. Totuși, veniturile lunare pe care reclamanții în cauză le-au primit și continuă să le primească sunt cu mult mai mari decât salariul sau pensia medie din România și depășesc chiar și indemnizațiile primite de cele mai înalte autorități ale statului. Astfel, CEDO nu poate trage concluzia că reclamanții fac parte dintr-un grup vulnerabil și că neplata integrală și imediată a sumelor solicitate i-a privat de singurul lor mijloc de subzistență sau i-a expus riscului de a nu dispune de mijloace suficiente pentru a-și asigura subzistența. Curtea consideră, așadar, că reclamanții nu au demonstrat că neexecutarea, până în prezent, integrală a hotărârilor judecătorești pronunțate în favoarea lor le-a impus o sarcină individuală excesivă.

În sfârșit, Curtea reiterează că, într-un context de dificultăți economice și bugetare excepționale, precum cel din prezenta cauză, autoritățile naționale competente, și anume puterea legislativă și cea executivă, sunt cele mai în măsură să țină seama de contextul socioeconomic specific al statului membru și să adopte, în exercitarea competențelor lor respective, măsuri adecvate pentru a asigura concilierea intereselor în cauză.

Atâta timp cât măsurile puse în aplicare asigură un just echilibru între interesele concurente în cauză, Curtea nu pune la îndoială oportunitatea acestora. În caz contrar, ar exista riscul de a se substitui, în contradicție cu principiul subsidiarității, autorităților naționale într-un domeniu în care acestea dispun de o largă marjă de apreciere.

În aceste condiții, Curtea nu poate concluziona, în ciuda duratei semnificative a perioadelor de neexecutare în cauzele de față, că executarea parțială a hotărârilor litigioase ar fi adus atingere esenței însăși a dreptului reclamanților de a obține executarea hotărârilor judecătorești sau le-ar fi impus o sarcină individuală excesivă. Rezultă, prin urmare, că aceste capete de cerere sunt vădit neîntemeiate și trebuie respinse.

Curtea, în unanimitate, declară cererile inadmisibile. Decizia a fost adoptată de o Cameră formată din șapte judecători: Lado Chanturia (Georgia), președinte; Faris Vehabovic (Bosnia și Herțegovina); Anja Seibert-Fohr (Germania); Ana Maria Guerra Martins (Portugalia); Sebastian Rădulețu (România); Andras Jakab (Austria); Corinna Wissels (Olanda).

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Bolojan referitor la decizia CEDO privind magistrații: Guvernul va avea de ales pe cine servește – România sau aristocrația bugetară

‘Aceste evoluții, de o gravitate deosebită, sunt consecințe directe ale agresiunii Federației Ruse dincolo de granițele Ucrainei. Astfel, în ultima perioadă, s-au amplificat semnificativ amenințările la adresa libertății navigației și a infrastructurii critice’, a precizat Administrația Prezidențială.

Membrii CSAT au arătat că, pentru România, situația de securitate din Marea Neagră are implicații imediate, fiind necesare măsuri concrete pentru protejarea vieților omenești.

‘Riscurile actuale impun măsuri concrete pentru protejarea vieților omenești, menținerea accesului liber în porturile naționale și asigurarea securității obiectivelor energetice din Zona Economică Exclusivă’, a punctat Administrația Prezidențială.

În cadrul ședinței, membrii CSAT au evaluat măsurile adoptate până în prezent și au discutat acțiunile necesare pentru consolidarea suplimentară a capacităților naționale de supraveghere, prevenire și răspuns, pentru apărarea apelor teritoriale, a infrastructurii critice, precum și pentru asigurarea securității navigației comerciale.

Astfel, pentru întărirea capacității naționale de reacție, prioritățile strategice vizează dezvoltarea accelerată a capabilităților de supraveghere maritimă, de combatere a minelor marine și de intervenție eficientă împotriva dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian și maritim național, a arătat Administrația Prezidențială.

Eficientizarea răspunsului operațional va fi susținută prin derularea constantă de exerciții interinstituționale și prin actualizarea permanentă a planurilor de intervenție, măsuri esențiale pentru gestionarea coordonată a incidentelor complexe care pot afecta în același timp navigația, obiectivele economice și mediul marin.

Totodată, membrii Consiliului au analizat modalitățile de intensificare a coordonării în cadrul NATO, inclusiv pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul estic și identificarea unor noi măsuri de răspuns la amenințările din regiunea Mării Negre, fundamentate pe concluziile reuniunii Consiliului Nord-Atlantic din 20 octombrie 2026, convocat la inițiativa României.

În cadrul ședinței au fost abordate, de asemenea, aspecte privind cooperarea cu ceilalți aliați riverani, în special în ceea ce privește operaționalizarea Hub-ului de securitate la Marea Neagră, în cadrul Abordării Strategice a UE, a cărei implementare cât mai rapidă reprezintă o prioritate majoră pentru România. Totodată, discuțiile au vizat și valorificarea optimă a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), al cărui rol a fost extins în 2026 la protejarea infrastructurii critice.

La finalul ședinței, președintele Nicușor Dan și-a exprimat îngrijorarea față de cele două incidente grave de violență petrecute în școli în cursul acestei săptămâni, subliniind necesitatea unor intervenții timpurii și a unor măsuri concrete pentru prevenirea unor astfel de situații.

Sursa: AGERPRES

Curtea a constatat că Guvernul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe de urgență cu depășirea rolului său constituțional, întrucât ordonanțele adoptate de Guvern după ce acesta a fost demis prin moțiune de cenzură nu se încadrează în competența de îndeplinire numai a actelor necesare pentru administrarea treburilor publice stipulată în art.110 alin.(4) din Constituție.

‘Principiul separației și echilibrului puterilor, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituție, impune ca fiecare autoritate să-și exercite atribuțiile sale în limitele stabilite de Constituție. Obligația respectării Constituției și a legilor, consacrată de art.1 alin.(5) din Constituție, se aplică inclusiv atunci când autoritatea apreciază că acțiunea sa ar răspunde unei nevoi publice urgente’, explică instanța constituțională.

De asemenea, Curtea spune că, prin moțiunea de cenzură, Parlamentul și-a exercitat dreptul de a retrage încrederea Guvernului și de a pune capăt mandatului politic al Guvernului, iar adoptarea ulterioară a unei ordonanțe de urgență de către același Guvern înlătură consecința practică a acelei decizii parlamentare.

‘Loialitatea constituțională în raporturile dintre Guvern și Parlament presupune ca Guvernul să recunoască efectul votului de cenzură asupra propriului mandat. A accepta contrariul ar permite ca un Guvern demis să stabilească, printr-o apreciere proprie a urgenței, durata efectivă a competenței sale de legiferare. Or, tocmai Parlamentul este autoritatea care, prin retragerea încrederii, a încheiat mandatul politic în cadrul căruia acea competență putea fi exercitată’, mai precizează CCR.

Curtea a reținut și că posibilitatea acordată Guvernului de a asigura continuitatea până la instalarea unui Executiv cu puteri depline nu echivalează cu prelungirea mandatului politic în forma sa anterioară, întrucât Constituția distinge între Guvernul care exercită mandatul întemeiat pe încrederea Parlamentului și cel care, după încetarea acelui mandat, asigură administrarea treburilor publice până la învestirea succesorului său.

‘A accepta o teză contrară ar însemna că Parlamentul nu mai exercită controlul asupra Guvernului, ci că Guvernul este cel care controlează puterea legiuitoare”, subliniază CCR.

Sursa: AGERPRES

Loto 5/40: 9 33 22 40 13 14

Joker: 6 43 7 25 26 18

Noroc: 9 1 7 5 9 3 4

Noroc Plus: 0 6 7 1 2 8

Super Noroc: 8 1 7 4 4 3