Loto 5/40: 12 6 36 32 40 10

Joker: 28 30 10 24 40 8

Noroc: 6 9 0 8 6 5 5

Noroc Plus: 6 3 7 8 7 6

Super Noroc: 1 3 5 0 0 6

În comunicatul de presă publicat după a patra reuniune a BCE din acest an, se arată că războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste, iar decizia de a majora ratele dobânzilor este robustă într-o serie de scenarii care analizează posibila evoluție a șocului și impactul acestuia asupra perspectivelor pe termen mediu ale zonei euro.

În scenariul de bază al noilor proiecții macroeconomice ale experților Eurosistemului, se anticipează că inflația totală se va situa, în medie, la 3% în 2026, la 2,3% în 2027 și la 2% în 2028, în zona euro. Conform scenariului de bază, rata medie a inflației exclusiv produse energetice și alimente va fi de 2,5% în 2026 și 2027 și de 2,2% în 2028. Comparativ cu proiecțiile din luna martie, experții și-au revizuit în sens ascendent proiecția de bază privind inflația în 2026 și 2027 în urma unei creșteri mai accentuate a prețurilor produselor energetice, care, într-o anumită măsură, ar trebui să se transmită în dinamica prețurilor alimentelor, bunurilor și serviciilor în zona euro.

Scenariul de bază estimează o creștere economică medie de 0,8% în 2026, de 1,2% în 2027 și de 1,5% în 2028, în zona euro. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens descendent pentru anii 2026 și 2027, reflectând un impact mai pronunțat al războiului asupra piețelor materiilor prime, asupra veniturilor reale și asupra încrederii.

„Perspectivele rămân incerte, cu riscuri în sensul creșterii la adresa inflației și riscuri în sensul scăderii la adresa creșterii economice. Implicațiile totale ale războiului asupra inflației și creșterii economice pe termen mediu vor depinde de intensitatea și durata șocului prețurilor produselor energetice, precum și de amploarea efectelor sale indirecte și de runda a doua. Această incertitudine se reflectă și în seria largă de rezultate privind inflația și creșterea economică din scenariile ilustrative actualizate elaborate de experții Eurosistemului”, se arată în comunicatul BCE.

Prin decizia de joi, Consiliul guvernatorilor se menține într-o poziție favorabilă pentru a face față incertitudinilor generate de război. Consiliul guvernatorilor va monitoriza atent situația și va urma o abordare bazată pe date, și de la o ședință la alta, pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile Consiliului guvernatorilor privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea sa cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Consiliul guvernatorilor nu își asumă vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor, a indicat instituția cu sediul la Frankfurt.

Rata anuală a inflației în zona euro a urcat până la 3,2% în mai, de la 3% luna precedentă, potrivit unei estimări preliminare publicate de Eurostat. Este cea mai ridicată rată anuală a inflației începând din septembrie 2023 și, totodată, a treia lună consecutiv în care creșterea prețurilor în zona euro depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%.

Această creștere accelerată a prețurilor, în linie cu previziunile analiștilor, este o consecință a războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat o explozie a prețurilor la petrol și gaze în Europa, în ultimele trei luni.

Analiștii se așteptau ca gardienii euro să majoreze dobânzile pentru prima dată după 2023, în contextul creșterii bruște a prețurilor de consum în zona euro. Unii avertizează că șocul prețului energiei ar putea șterge 0,5 puncte procentuale din creșterea economiei zonei euro.

Președinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat în repetate rânduri că banca centrală este pregătită să acționeze dacă este necesar.

Dobânzile mai mari ale BCE fac ca împrumuturile să fie mai scumpe pentru consumatori și întreprinderi, ceea ce ar putea reduce cererea și atenua inflația. În același timp, dobânzile mai mari reprezintă o povară pentru economia slăbită a zonei euro, care suferă de pe urma consecințelor războiului din Iran și s-a contractat în mod suprinzător în primul trimestru.

Sursa: AGERPRES

Florin Niță a transmis o scrisoare publică la finalul carierei de fotbalist.

„Fotbalul mi-a dat totul. Și, la rândul meu, i-am dat și eu tot ce am avut mai bun. Îi sunt recunoscător acestui sport pentru omul care m-a făcut. Pentru caracterul pe care mi l-a format, pentru toate momentele frumoase pe care le-am trăit, dar și pentru cele grele, pentru zilele în care am căzut și a trebuit să mă ridic singur. Fotbalul m-a învățat să lupt, să nu renunț și să merg mai departe, chiar și atunci când părea imposibil. Am trăit atât de multe lucruri pe care nu le voi uita niciodată debutul, emoția primelor minute pe teren, la Chiajna, apoi în marile meciuri ale FCSB-ului, anii și amintirile strânse în Cehia, la Sparta Praga sau Pardubice, perioada din Turcia, la Gaziantep, și cea din Arabia Saudită, la Damac. Fiecare vestiar, fiecare stadion, fiecare coleg și fiecare meci au lăsat ceva în sufletul meu. Dar echipa națională va avea mereu un loc special în inima mea. Să joci pentru România e ceva ce nu poate fi explicat în cuvinte. E o mândrie pe care o simți în tot corpul atunci când auzi imnul și vezi oamenii din tribune și îi simți pe cei de acasă trăind alături de tine fiecare fază. Să îți reprezinți țara, să lupți pentru ea și să simți că poți bucura milioane de oameni nu există sentiment mai puternic decât ăsta”, a scris Niță.

El precizează că va rămâne aproape de fotbal, fie în conducerea unui club, fie pe banca tehnică a unei echipe.

„Nu e un rămas-bun. E doar începutul unui alt capitol. Poate ca antrenor, poate ca om de conducere, dar sigur voi rămâne un om care va iubi fotbalul până în ultima zi. Dacă astăzi sunt un om care poate merge cu capul sus, o datorez fotbalului, dar și familiei mele, care mi-a fost alături în fiecare clipă, nu 100%, ci mai mult decât atât. În spatele fiecărui meci, fiecărei victorii și fiecărui moment greu au fost ei, cei care m-au susținut necondiționat, care au crezut în mine și m-au ridicat de fiecare dată când mi-a fost greu. Pentru asta, le voi fi recunoscător toată viața. Pentru tot ce am trăit împreună, mă înclin în fața voastră cu respect, recunoștință și multă emoție”, a mai transmis Florin Niță.

În vârstă de 38 de ani, Florin Niță a jucat în perioada junioratului la Steaua și Rapid, apoi la seniori la evoluat la echipe precum Astra Giurgiu, Concordia Chiajna, Steaua, Sparta Praga, Pardubice, Gaziantep și Damac FC.

Sursa: AGERPRES

De asemenea, în document se menționează că este nevoie de clarificări pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau chiar efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice, cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației.

„De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative, se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale”, se precizează în comunicat.

Conform purtătorului de cuvânt al BNR, alte neînțelegeri au luat amploare în discuția publică după recenta decizie de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR.

„Pentru corecta informare a opiniei publice este necesară clarificarea în continuare de către Consiliul Concurenței cel puțin a următoarelor aspecte de consistență logică: Dacă, așa cum susține comunicatul Consiliului din 7.06.2026, regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională, maniera în care au fost nerespectate, cum s-au manifestat și dacă aceste prevederi nu intră până la urmă în conflict cu normele și regulamentele în funcțiune. Altfel, se subînțelege că regulamentul și normele conțin prevederi în contradicție cu legile respective și deci declarația legată de corectitudinea regulamentelor e de neînțeles. Conform declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, ‘nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR’. Dacă ar fi fost vorba de așa ceva, aceste situații ar fi fost ușor de înțeles de oricine. Dar argumente legate de ‘schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț’ sau de ‘transparența prea mare’ a tranzacțiilor sunt cel puțin contradictorii, fără alte explicații cu declarația citată inițial. Ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial. Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informații și lipsa de transparență sunt considerate elemente care alterează climatul concurențial”, se arată în comunicat.

În legătură cu „fracțiunile de procent” evocate de conducerea Consiliului și considerate suspecte în calculul ROBOR ca fiind determinate de comportamente neconcurențiale care au dus indicele la niveluri mai înalte, el întreabă dacă trebuie clarificat cum s-a făcut această apreciere și care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat.

„De ce această judecată nu s-ar aplica și pentru scăderea ROBOR – consistentă și îndelungată în anumiți ani în perioada investigată? Pe această judecată se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic față de cel considerat corect! Această clarificare este cu atât mai necesară cu cât se acceptă faptul evidențiat prin nivelul cotațiilor, că evoluțiile indicelui se înscriu de regulă în intervalul de plus/minus un procent în jurul dobânzii de politică monetară. Chiar dacă legislația permite Consiliului să evite asemenea evaluări, gravitatea deciziilor luate și comunicate cere ca opinia publică să aibă parte de aceste clarificări suplimentare”, se menționează în document.

Potrivit sursei citate, Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire a ROBOR (și a cursului valutar).

„Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții. De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale – care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) – așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, ‘băncile au sărit calul în privința ROBOR’. Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult! Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, se mai arată în comunicat.

Sursa: AGERPRES

„Din cauza tensiunilor provocate de agresiunea forțelor americane în regiune, Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până la noi ordine”, a anunțat Autoritatea Strâmtorii din Golful Persic (PGSA), organism responsabil de gestionarea acestei căi maritime.

Iranul blochează Strâmtoarea Ormuz de la începutul conflictului pe 28 februarie, dar până în prezent forțele armate iraniene permiteau zilnic trecerea a aproximativ 20 de nave prin această zonă.

Sursa: AGERPRES

‘Analizând contextul politic, PNL a luat decizia să nu susțină învestirea acestui Guvern. Ca efect al acestei decizii, grupurile parlamentare nu vor participa la vot sau vor fi ‘Prezent, nu votez’. De ce am luat această decizie? În primul rând, pentru că, dat fiind situația în care avem un Guvern fără o susținere politică explicită, deci fără o susținere parlamentară explicită, acest Guvern nu are puterea să continue reformele necesare pentru România și, deci, nu este o soluție guvernamentală în momentul de față’, a explicat Bolojan, după ședința extinsă a Biroului Politic Național al partidului.

El a menționat că ‘un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire’ și este ‘mai slab decât un guvern minoritar’.

‘În condițiile în care un astfel de Guvern va veni cu o măsură, cum sunt multe dintre cele pe care orice Guvern care vine va trebui să le pună în practică, ca urmare a deficitelor, a angajamentelor pe care le are România și a situației noastre economice, care va fi dificil de asumat, acest Guvern va rămâne singur pentru că nimeni nu-l va susține. Atunci când în comisiile parlamentare vor fi subiecte propuse de parlamentari transpolitici care vor da bine în ochii electoratului, dar care vor însemna efecte, din păcate, de creșteri de cheltuieli sau de scăderi de venituri ale bugetului de stat, vor fi susținute de către o bună parte din parlamentari și nimeni nu va fi tras la răspundere, dar toți vor fi la beneficii. Ca urmare, este foarte probabil ca în această situație să ne trezim cu propuneri parlamentare care sunt total diferite de ceea ce inițiază Guvernul, cu lucruri care încarcă cheltuielile bugetului de stat și care ne creează probleme legate de menținerea angajamentelor noastre ca țară, în contextul deficitului mare pe care trebuie să-l reducem în continuare’, a adăugat Ilie Bolojan.

Potrivit liderului PNL, din perspectivă politică, această propunere pentru guvernare ‘este o formulă de paravan pentru a scuti Partidul Social Democrat de răspunderea pe care o are pentru situația în care s-a ajuns’.

‘Așa cum știți, acum peste o lună de zile, am avut o moțiune de cenzură inițiată de PSD și de AUR, care a dus la căderea Guvernului din care PSD a făcut parte, dar de atunci și până la nominalizarea domnului Eugen Tomac, așa cum știți, nici domnul Grindeanu nu a revendicat poziția de premier, dar nici Partidul Social Democrat nu a venit cu o soluție la criza politică și guvernamentală pe care a creat-o. Prin urmare, această formulă nu face decât să eludeze răspunderea acestui partid pentru situația dificilă în care am ajuns. Spun acest lucru pentru că este anormal să nu-ți asumi răspunderea guvernării, dar să încerci, prin structura unui Guvern de oameni, să asiguri protecția unor așezăminte în anumite ministere, drenarea de resurse de la alte ministere. Deci, este incorect și imoral din acest punct de vedere’, a adăugat Ilie Bolojan.

El a arătat că este ‘anormal ceea ce se întâmplă’, să existe ‘propuneri care acoperă niște zone bănoase’, dar, în același timp, ‘partea de răspunderi care nu sună bine să fie aruncată în alte zone. Bolojan a dat exemplul Ministerului Muncii.

‘V-aș da un alt exemplu: la Ministerul Muncii avem o propunere care este un fost parlamentar PNL, nu mai este membru al partidului. Dar legea salarizării, care a fost răspunderea miniștrilor Muncii din 2021 până acum și care trebuia finalizată în 2023, ca jalon pe care ne-am angajat să-l îndeplinim, nu mai este asigurată de cineva care vine din zona care a răspuns de acest lucru. În schimb, este numai bună de pus etichete pentru alte formațiuni politice, care nu mai au astăzi niciun fel de legătură cu persoana care este propusă acolo și nu fac aici referire la calitatea oamenilor propuși de Guvernul Tomac’, a punctat Bolojan.

Sursa: AGERPRES